Groupama reloaded. Se poate, mă, dar întâi trebuie să-ți bagi...
Cine nu știe povestea cu Groupama, să apese aici. Restul - nu.
Sâmbătă dimineața m-a sunat un director, sau ce-o fi el, din Groupama. Să trec pe la agenție, să rezolvăm. Adică să-mi semneze autorizația de reparație. Și dacă nu pot, vine el pe unde sunt eu, să facem asta.
Băi băiatule, m-a luat capul din nou! Deci Groupama are o procedură de daune la fel de simplă ca Generali. Și atunci, cum asigurarea mă'sii își permite ăla, , să facă ce-a făcut? E de capul lui? Nu-l controlează nimeni? Nu l-a mai reclamat nimeni până acum? Incredibil...
De fapt, știți ce cred că s-a întâmplat? Cred că cei de la Groupama s-au speriat de mediatizare, nu de mine. De faptul că linkul ăsta a ajuns pe toate site-urile de profil. Că i-am scris inclusiv lui Francois Coste, preşedintele Groupama. De faptul că ar putea să înceapă și alții să se plângă online, de necazurile lor. Și atunci, au decis să facă cumva, ceva, o mangleală ca să se oprească bulgărele ăsta mic, de zăpadă, care s-ar putea transforma intr-o avalanșă de pierderi.
Am mai făcut asta. Când jegurile alea de la Interex lăsau wc-urile nespălate cu lunile, de s-a speriat M, am scris la Intermache, in Franţa. Când o proastă de la Cetelem mă asasina cu telefoanele pentru o rată pe care nu o aveam eu de plătit, i-am scris preşedintelui BNP Paribas, actionarul majoritar. Ocazie cu care am găsit o metodă:
Te simți nedreptățit? Dă-l în pula mea de OPC, fă-i de rahat, pe ăia care ți-au făcut probleme, la cei mai mari şefi de-ai lor pe care îi găseşti pe net.
Groupama sucks, in continuare. Pentru că puteau fi ok, dar n-au fost.