cainele care obosise sa spere
- Citit 4652 ori
Parca obosise sa se roage sa fie cumparat. Privea in gol, cu cea mai fara de speranta moaca pe care o poate avea un pui de caine. Era de vanzare. Cand am trecut prima oara, costa 50 de lei. La intoarcere, pretul scazuse la 10, iar proprietarul, un tip care mirosea a bautura, era destul de nervos. Probabil isi facuse planul sa bea macar cinci litri de bere, nu doar o sticla de vodca proasta, dar cred ca accepta si un 50 de tuica. Era clar ca pufosenia alba se temea de el: ori de cate ori omul se misca, catelul tresarea.
Am trecut, am ezitat, era sa ma intorc... Fiica mea a cules deja trei caini de pe strazi. Cand ezitam mai tare, o fetita a trecut pe langa mine strigand "cutuuuu, uite un cutuuuuuu, taaaaaatiiiii...."
Am zambit, pentru ca stiu foarte bine acel "tati" lung. Si mi-am dat seama ca pot pleca linistit.