Nu ma mai duc niciodata la cafeneaua Filicori

Am fost client Filicori, una din cele doua cafenele de la parterul Afi Ploiesti, din prima zi, si mult timp dupa aia. Motive: pentru ca locatia e frumoasa, pentru ca sortimentul ala de cafea este perfect, pentru ca aveau o echipa de senzatie, pentru ca aveau cea mai frumoasa ospatarita din oras dar si pentru ca si alti amici de-ai mei considerau locul ala o alegere potrivita pentru o discutie matinala. Apropo, nu stiu daca am fost de 5 ori dupa ora 16.00, in Filicori...

Pe urma s-a stricat treaba. Andreea, frumospatarita, a plecat. A plecat si tipul venit sa asigure start-up-ul. Eu si amicii mei am continuat sa ne bem cafeaua acolo, dar din ce in ce mai stanjeniti de publicul cafenelei. Tigani, in mare majoritate.

Nu stiu cum au ajuns acolo. Poate ca toti locuiesc in zona, sau poate ca recomandarile facute pentru Filicori de multi, inclusiv de mine, au ajuns si la ei. Cert e ca ori de cate ori ajung in zona, constat ca 80% din clientela e formata din tigani.

Insist sa nu cititi asta ca pe un text rasist. Puteau fi chinezi in locul tiganilor care vin zilnic in Filicori, sau suedezi blonzi cu ochi albastri. Nu culoarea pielii e problema, ci comportamentul colectiv si ambianta creata de el. 

  • Nu-mi plac locurile in care in jurul meu se vorbeste intr-o limba pe care n-o inteleg.
  • Nu-mi place sa aud la mesele vecine discutii despre escrocherii, tepe, batai, pistoale, sabii.
  • Nu-mi place sa stau la un metru de un tip care a facut puscarie in repetate randuri. 

Iar sambata dimineata, mi-am pus capac, singur.

Eram singur la cafenea, o asteptam pe fiica mea sa vina din Carturesti. Pe terasa mai erau, in fata mea, doua tipe imbracate sport, iar in lateral - doi tigani cu doua tiganci. Mesele erau la distante egale de mine. N-am auzit o vorba dinspre cele doua tipe in colanti si adidasi, dar am auzit tot de la cei patru. Pentru ca tipau.

Si nu mi s-a parut corect. Cand imi butonez telefonul la o cafea, vreau sa aud muzica sau franturi de conversatii normale. Nu urlete, nu amenintari, nu injuraturi. Atunci am luat decizia sa nu mai vin niciodata la Filicori.

N-o sa ma mai duc acolo asa cum nu ma duc niciodata sa beau ceva in bufetul Garii de Sud, sau in barul de gay de la Hale. Motivele nu tin de rasism, ci de diferentele culturale majore dintre mine si cei pe care eu ii vad mereu la Filicori. Eu nu-s ca ei, ei nu-s ca mine, ce sa cautam in acelasi loc?

Apropo: are cineva idee unde mai gasesti cafea Filicori in Ploiesti?

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica