Cu lacrimile inghetate pe obraz

Aura Ion si Adrian Iovan au murit degeaba. Credeam, ca prostul, ca dupa accidentul de avion din Apuseni, Romania o sa-si puna la punct procedurile de salvare. In istoria noastra recenta asa s-a intamplat: facem proceduri numai dupa ce o tragedie este bine acoperita in media, iar populatia reactioneaza violent. Si-am crezut ca dupa povestea din Apuseni, lucrurile o sa organizeze un pic.

De unde, nene… ISU Romania a lovit din nou. N-o sa uit niciodata imaginile alea cu barca gonflabila un pic desumflata, care inainta cu viteza melcului, propulsata doar de vasle, la 20 de minute dupa ce strigatele de ajutor ale celor din elicopterul prabusit incetasera.

Si acum aud doar scuze. Ca barca aia este doar pentru sezonul estival. Ca pompierii au ajuns cat au putut de repede. Ca era prea mult mal in lac si de-aia nu s-au putut desfasura salvatorii.

Asa, si ce? Ce-ar trebui sa inteleg din asta? Ca situatia va ramane asa? Ca daca pic intr-un lac iarna, ar fi bine sa rezist in apa inghetata mai mult de 30 de minute, indiferent daca pot sau nu? Ca daca e mal in apa, e bine nici sa nu mai strig dupa ajutor? Sau, mai simplu, sa-mi fac cruce, sa-mi aprind bricheta langa cap si sa ma odihnesc in pace?

Se pare ca da. De fapt, Romania nu are servicii de interventii in caz de urgenta. Avem o institutie care spune ca se ocupa cu asa ceva, dar atat. Din punct de vedere practic, suntem in pom, si pomul in aer.

Eu, de exemplu, locuiesc intr-un oras cu 200.000 de locuitori. In orasul meu, pompierii au doar doua masini cu scara care poate ajunge la inaltimi mai mari de 25 de metri, desi in oras sunt vreo 200 de blocuri cu mai mult de 8 etaje. Avem un mall atat de mare, incat daca are loc un incendiu in mijlocul lui, pompierii nu au cum sa ajunga acolo. Si sunt sigur ca daca iau la intrebari autoritatile, voi primi explicatii si scuze cat cuprinde.

Scuze au primit si parintii Aurei Ion, pustoaica aia de nici 25 de ani, pe care au gasit-o in Apuseni moarta de frig, cu lacrimile inghetate pe obraz. Habar n-am nici acum la ce temperatura ingheata lacrimile, sau cat de tare trebuie sa te doara, ca atunci cand mori sa mai ai puterea sa plangi.

Solutii? Nu. ISU nu poate deveni performant fara investitii in dotari si in pregatirea oamenilor. Iar investitiile de care este nevoie sunt mari, pentru ca de 20 de ani se freaca duda si se fura bani in domeniul asta, ca in toate celelalte. In acest moment, e mai ieftin pentru guvernanti sa murim prosteste, exact ca Aura Ion: cu lacrimile inghetate pe obraz. 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica