mi-am mai luat o mașină. de la Radu, regele mașinuțelor.

Ne știm de ceva timp, dar l-am cunoscut pe Radu mai bine la una din lansările mele de carte. Mai exact, la acea lansare care a ținut 11 ore și s-a terminat la șase dimineața cu cititorii și cu scriitorul beți rangă. A fost un moment, în noaptea aia, în care o cititoare, care și-a depășit toate inhibițiile, a vrut să mă fută. Am zis pas, iar tipa a încercat să mai fută niște tipi. Cam pe toți care mai eram acolo... Fiecare a aplicat o metodă ca să scape, pentru că tipa era destul de uncool în abordarea ei, iar pe Radu l-am scăpat eu: "Lasă-l în pace, nu doar că e însurat, dar vezi că ăsta vinde mașinuțe!!!". Da, știu, e o tâmpenie, dar a ținut, v-am zis că tipa era dusă și a reacționat la ton, nu la conținut...

Nu ne-am mai văzut de atunci (cu Radu, nu cu tipa). Iar acum suntem protagoniștii unui moment tipic românesc, așa cum apare el pe site-urile internaționale. Suntem într-un local scump și expații de la masa vecină se uită cruciș la noi. Și ei doi și noi doi suntem cam de aceeași vârstă, suntem îmbrăcați cam la fel de bine, dar ei au un laptop pe masă și discută despre niște instalații, pe când noi....

... discutăm despre cum poți schimba uleiul din niște amortizoare de mașină. Și amortizoarele, și mașina sunt pe masa noastră, pentru că Radu Voicu este regele automodelelor. "Astea nu-s mașinuțe cu radiocomandă, ca alea din Carrefour. Alea sunt de unică folosință, le-ai stricat, le spui adio. Ce vând eu sunt mașini care se repară cu piese de schimb care se găsesc, și care pot dura o viață, sunt modele care se vând de peste cincisprezece ani", îmi explică el. 

Deci automodelele nu-s jucării. "Nu. Sunt o formă de exprimare a dragostei pentru mașini, sau a competitivității, sau un debușeu psihic. Poți fi un șofer agresiv cu o mașinuță de-asta fără să rănești pe nimeni".

Sunt complicate și greu de reparat? "Sunt complicate, dar nu-s greu de reparat. Au amortizoare, diferențial, ambreiaje multiple, dar reparațiile se fac ușor. Scoți o clemă și ai schimbat motorul, scoți o mufă și ai schimbat acumulatorul. Din perspectiva asta, au valoare educațională, sunt ideale pentru copii mai mari sau adolescenți, pentru că le pun mintea la contribuție, când repari ceva înveți ceva". 

Se strică ușor? "Se strică la fel ca mașinile obișnuite. Sunt modele offroad cu care poți intra cu 70 la oră într-un pom și care nu pățesc nimic. Pe de altă parte, depinde cum conduci. Dacă sări cu mașina asta și aterizează pe două sau pe patru roți, mașinuța rezistă. Dacă aterizezi pe o roată, roata aia se va rupe. Eu am două mașinuțe la care n-am schimbat nimic de cinci ani".

[UPDATE UN AN MAI TARZIU: am intrat intr-o bordura cu masinuta de la Radu si i-am rupt sasiul. a fost atat de misto!!! piesa de schimb a costat doar 70 de lei]

De ce-s așa scumpe? "Nu-s așa scumpe. La Carrefour dai 300 de lei pe o mașină prost făcută, care nu rezistă nici pe departe cât una de-asta și pe care nu o poți repara, că nu ai piese de schimb, iar montajele sunt de unică folosință. La mine nu e asa. Poti sa alegi configuratia dorita, inclusiv culoarea caroseriei. Prețul depinde de tracțiune, dimensiune, motorizare".

Paranteză: Radu are dreptate. I-am luat fiicei mele o mașinuță cu radiocomandă din Grecia care n-a rezistat nici măcar transportului, s-au rupt două roți. A urmat o mașinuță care rula și dată peste cap, și care a decedat la impactul cu pisica. Elicopterul ăla drăguț, de aproape 300 de lei, a murit la primul contact cu tavanul. Din discuția cu Radu înțeleg că am cheltuit vreo 1.500 de lei pentru ca fiica mea să NU dețină un automodel. Ori, modelul de pe masa noastră, un entry-level, costă vreo 700 de lei. Brusc, mașinuța nu mi se mai pare așa scumpă...

"Sunt vreo 5-6 site-uri, în Ro, care vând automodele. Eu și cu încă un băiat dominăm piața. Mai mult eu decât el. Ca producători, americanii și japonezii fac legea în zona asta, indiferent pe unde manufacturează mașinuțele. Americanii sunt foarte buni la ready-to-go, mașinuțele pe care le scoți din cutie și le folosești, iar japonezii la mașinuțe de competiție, care vin cu toate piesele în pungi și ți le construiești singur. Eu vând din toate gamele, cu toate motorizările și am avantajul că am piese pe stoc cât cuprinde. Cea mai scumpă mașinuță pe care am vândut-o avea aproape un metru lungime, 13 kilograme, motor pe benzină de 30 de centimetri cubi și a costat vreo 8.000 de lei. Vând și autocamioane, utilitare, tancuri, elicoptere, avioane, multicoptere, drone, kituri profesionale....

Cum adică, toate motorizările? "Pai, exista automodele cu motor electric, pe benzină și pe nitrometan. Uite, aici e o chestie. Românii cu bani le preferă pe cele cu nitrometan, ceea ce este o prostie, pentru că combustibilul ăla este toxic, ușor inflamabil, un real pericol pentru copii, iar automodelele pe nitro nu merg iarna, când e frig. În toată lumea vânzările de automodele pe nitro se duc în cap, numai în România nu. Din perspectiva mea, cele mai realiste automodele sunt cele pe benzină. Au și zgomotul și fumul unui autoturism real, sunt extrem de rapide și de mișto. Mie personal îmi plac cele electrice, au accelerația instantanee"

Dintr-o perspectivă strictă de business, Radu a fost genial. A pornit afacerea cu investiție zero. "În 2007, că până atunci taxele vamale erau prohibitive, am pornit primul site, și aduceam automodele doar pe comandă, adică pe banii clientului. Nu de zgârcit, ci pentru că n-aveam bani, și eu și soția mea câștigam suficient de puțin cât să nu ne permitem investiții în afaceri. Am avut însă voința să reinvestesc tot profitul în mașinuțe și în stocuri de piese. Acum, afacerea se susține, dar nu-mi poate susține familia, că între timp ne-am înmulțit, suntem patru. De-aia mi-am păstrat jobul". Cand o avea Ploiestiul un club de automodele, si cand vor fi zeci de astfel de cluburi in Romania, o sa fie si profit consistent. Pana atunci, e 90% pasiune si 10% business".

Apropo, Radu e IT-ist. Servere, rețele, securitate & shit. Și una-două, iese în stradă. Revine dezamăgit, se jură că nu mai face nimic, dar la prima chestie care-l revoltă se urcă în mașină și o taie în București.

Eu vreau să cumpăr un automodel să-l dau ca premiu, la o tombolă de Sărbători, pentru cei care-mi cumpără cartea. De-aia ne-am întâlnit. Tot de-aia ieșim un pic, afară, să testez jucăria asta care nu e jucărie. Expații se uită lung după noi.

[UPDATE UN AN MAI TARZIU: Am cumparat-o, dar n-o dau nimanui, sa fie clar!!!]

Arată bine, nu? O și testăm un pic. Am în mână un soi de pistol, cu două trăgaciuri, pentru înainte/înapoi. Sus, lateral, pe pistol, am o roată pe care o pot acționa cu cealaltă mână, pentru stânga/dreapta. E mai ușor decât credeam.

"Și zici că e offroad, nu? Bineee....." Protesc mașina într-o bordură înaltă cât ea și o forjez la maxim. 

Mașinuța se luptă un pic cu bordura, până prinde un moment de aderență pe toate roțile și...

wtf?! Ce tareeeeee..........

Zboară pietrele de sub roțile ei de zici că te uiți la o cursă de raliu...

Mai trag o gonetă prin iarbă și iau decizia: o iau. Și n-o mai dau! O să dau altceva cititorilor, mă gândesc eu. Pentru că știu exact ce-o să fac cu mașinuța asta. O să o branduiesc cu cartea și o să o folosesc la promovare. Deja mi-o imaginez cum trece printr-o băltoacă plină de noroi (mașinuțele lui Radu sunt waterproof) iar eu, întins pe burtă, în lateral, trag niște cadre senzaționale... Abia aștept să o demontez, să-i vopsesc caroseria... și să mă joc cu ea! 

Radu zice că pot să fac ce vreau cu o astfel de mașinuță. Pot sa-mi aleg culoarea caroseriei, cand o cumpar. Pot să-i schimb uleiul din amortizoare, să-și schimbe ținuta de drum. Să-i montez o bară în spate, să nu se mai ridice pe două roți. Să-i montez elemente din titan, ca să fie mai rezistentă. Când se strică ceva, cumpăr piese de la el. Sună foarte bine, nu? Acum m-am prins care-i șpilul, fix când mașinile noastre nu mai pot fi reparate în garaj, din cauza electronicii, vin băieții ăștia, cu automodelele astea și te întorci la meșterit, ca părinții. Cool. Foarte cool. 

Mașinuțele senzaționale ale lui Radu sunt AICI, iar pe facebook le găsiți AICI. Blogul lui de mașinuțo-ist e AICI. Eu mi-am luat modelul ĂSTA. Cea mai rapidă mașină pe care o vinde Radu este ASTA. Modelul care se vinde de 15 ani e ĂSTA, iar cel mai mare automodel electric produs vreodată este ĂSTA. Modelul preferat al lui Radu e ACESTA. Iar Radu e AICI.

Sambata, 20 mai 2017, Radu face la Ploiesti Shopping City o actiune de promovare a modelismului din Romania. Demonstratii, concursuri, teste de automodele si aeromodele. Vei putea pilota un automodel pe circuitul profesional si vei putea construi un aeromodel. Detalii AICI: www.facebook.com/events/104792306769114

© 2023 Bogdan Stoica