1 Martie - ziua Șansei de a fute ceva drag, ceva nou sau ceva deosebit

S-a schimbat jocul, paradigma, userii nu mai intră singuri pe blog, din când în când, așa că am trecut la un newsletter, care ajunge direct în contul de email al celor interesați să mă citească zilnic - LINK NEWSLETTER - Pentru restul, fac un mic rezumat, aici.

1 Martie nu are nici o treabă cu femeile. E mai degrabă o olimpiadă a masculilor inteligenți. Ziua în care un bărbat neprost care vrea să cunoască sau să fută ceva drag, ceva nou sau ceva deosebit are șansa de a pregăti așa ceva cu costuri minime, fără să bată la ochi, cu tot publicul feminin deschis la acțiunile lui. E ocazia perfectă să te împaci, dacă ești certat. Să te prezinți, dacă îi ești încă necunoscut. Să confirmi, dacă ai făcut deja o primă impresie bună. Folosește flori, bomboane, cărți, dar nu uita că poți s-o faci și la modul pasiv. Încercă, de exemplu, să faci duș și să porți cămașă la un nas pe care l-ai tuns. Să nu discuți nici o temă de-a ta, ci numai din ale ei. Sau să-i preiei din sarcini. Sau să nu te opui sugestiilor ei. Și după ce termini cu iubita, cu fiica, cu mama, soția, colega, vecina, sora sau verișoara, șefa sau tipa de la bancă, să mori tu dacă n-o faci și pentru o necunoscută. Oferă-i locul în metrou, achită-i apa în benzinărie, deschide-i ușa sau cheamă-i liftul.

L-am învins pe Ghenă. De două nopți dorm nederanjat. M-am prins că imbecilul își lua energia nocturnă din dispenserul cu mâncare și i l-am ras. Acum primește castronelul cuvenit în fiecare dimineață și atât. Seara, când de obicei îl apuca cheful de să mănânc ceva și pe urmă să joc țonțoroiul pe Bogdan, e lihnit, amabil, blând. Se jeluiește puțin, eu îi zic muie, așa că se culcă înaintea mea. iar dimineața e mega afectuos, nici vorbă de urlat și de gheare. Păi ce pula mea.
Mă duc spre casă. E spațiu mic pe trotuarul asta, mașini pe o parte, gard pe cealaltă. In fața mea, un bătrânel merge mult mai încet chiar decât dorința mea de a dansa pe manele. Când mă aude în spatele lui (oricum nu mergeam ca un indian subtil), oprește și întoarce capul doar pe jumătate, cat să-i văd pupila sticlind a frică. Nu zice nimic. Nici eu, deși aș face orice să scap de el și să mă întorc la mersul meu normal. Începe să meargă - dacă era posibil, în pula mea!!! - și mai încet decât înainte, și să facă acele popasuri de contrafilaj și mai des decât le făcea. Practic, mergem ca un tren greșit, cu locomotiva în spate, cu diferența că locomotiva simte dorinta de a sări cu picioarele pe vagon și a-l arunca de pe șine. Dar, cu toate presiunea din cazan, locomotiva nu șuieră, nu verbalizează, doar merge acolo, în dorul lelii. După un timp (poate chiar câteva ore, cine pula mea mai știe cat am mers în spatele mortului viu). bătrânelul se oprește, se întoarce spre mine și îngaimă "ce vrei, domnule, de la mine?". Îmi fac loc pe lângă el și trec fără să-i răspund. Nu vreau nimic de la el. Eu vreau acasă. Vreau să mă descalț și să-mi pun o palincă. Mi-a povestit azi un băiat care știe că Rusia nu se va opri până când Ucraina nu va adera, de bună voie, la CSI. Putin nu vrea război, vrea doar să-și facă propria Uniune EuroSlavă. Cu forța.

Pe etsy sunt acum 7 seturi de rețete vechi de o sută de ani. LINK

O viață fără proști îți urez.

In poză: carte poștală cu Bucureștiul anilor 70. Sursa: https://kolectionarul.ro