Radu Ionescu e un om, dar se poartă ca un bou.

Amestecat în Zilele Ploieştiului sub numele de cod Afacerilă, consilierul judeţean PDL Radu Ionescu se poartă ca un bou. Săptămâna trecută, în şedinţa obişnuită de partid, Radu Ionescu s-a văitat că mă iau de el deşi mi-a pus uşă la casă.

Foarte tare e şi cum am aflat: după şedinţă, Volo a dat mai departe marea dezvăluire unei cunoştinţe, care mi-a spus. Asta aşa, ca o paranteză...

În realitate, lucrurile stau aşa:

acum vreo trei ani, parcă, am făcut un contract de publicitate în sistem barter cu Montplast, firma la care e acţionar Radu Ionescu. Nu singur, că el, săracu, n-are înclinaţii majore spre afaceri, ci cu un tip; de fapt cel care a decis încheierea contractui de publicitate. În baza acelui contract, reclama Montplat a stat pe cele două site-uri pe care le aveam atunci timp de un an, adică mai mult decât valora uşa. Ăsta este însă sensul unui barter: să satisfaci rezonabil nevoile ambelor părţi.

>Nici nu mai contează dacă uşa aia e bună de ceva sau nu. Dacă am reparat-o sau nu. Contează cât e de fraier Radu Ionescu, care ascunde, sub fiecare din bucile sale uriaşe, contracte oneroase cu instituţii publice, despre care, probabil că o să aflaţi, în zilele următoare. Azi, de exemplu, mi-e lene...   

Îl ştiu pe Radu Ionescu de când era ţuţărul lui Remus Opriş la PNŢCD, copilul de casă pârlit al lui Florin Anghel şi îndrăgostitul de la Păltiniş. În nici una dintre ipostaze nu se purta ca un bou. O fi luat-o de la partid?  

© 2019 Bogdan Stoica