are cineva idee, când dă HBO în reluare comedia aia cu Tolo și Badea?

Foarte rar se bucură un român de o zi în care poate vedea, limpede, care sunt jurnaliștii și entitățile de presă care au telecomanda în mâna unui băiat din servicii. Ei bine, astăzi e o astfel de zi. Deschideți, vă rog, toate site-urile de știri pe care le citiți în mod constant și căutați știre cu confruntarea Tolo-Badea. Dacă relatarea e proTolo, să știți că citiți un site care adoră S**. Dacă în știre se spune că Tolo a fost făcut muci, să știți că acolo lucrează fanii S**. 

De fapt, lucrurile sunt foarte simple: ancheta lui Tolo nu e o țesătură solidă de fapte și argumente, prin care Badea s-a chinuit să facă o găurică. E doar o dantelă fragilă, oricum ai trage de ea o rupi. Numai că nu vrea nimeni s-o rupă. Dacă Antena 3 ar fi vrut să-l facă muci pe Tolo, nu i l-ar fi scos în cale pe Badea, un tip care n-a lucrat niciodată ca jurnalist și care nu știe unde și cum să verifice niște afirmații, nici să se uite cum se cheltuiesc ACUM banii de sanitație ai spitalelor nici cum s-a schimbat raportul de forțe în zona decidenților-cheie din sănătate în urma scandalului Hexi. Antena Grup are, în spatele obositorului de Gâdea, niște jurnaliști formidabili, pe lângă care Tolo e un biet amator. Cu Carmen Avram ca interlocutor, de exemplu, lui Tolo i-ar fi curs sânge din nas în cinci minute, iar Carmen nu e cea mai șmecheră din trust. Așa, cu Badea, atât de mândru că e Torquemada pentru necredinciosul trustului, a ieșit doar o comedie proastă. Cei doi au jucat, la Antena 3, o scenetă penibilă cu sau fără voia lor. Și ghici când? Fix în timpul unui meci, că românul nu e deloc pasionat de fotbal! Nu-nu!

Ce ar fi grozav să rețineți este că afacerea Hexi nu este o miză, ci doar un pretext. Băieții din farma își aprind trabucurile cu 20 de milioane de euro, cât producea luzerul de Condrea. Dar ca pretext, HexiPharma a fost perfectă, exact ca arhiducele ăla asasinat la Sarajevo doar ca să înceapă primul război mondial. Dând în Hexi, s-a dat într-unii care controlează fluxurile financiare din cea mai mare bancă din România. 

Nu, nu mă refer la BCR, ăștia sunt niște pârliți care plimbă vreun miliard de euro pe an. 

Nici la BRD, niște vai de capul lor. 

Mă refer o bancă mai mare și mai mișto decât toate băncile din România, care umbrește, ca valoare, și zăcământul de aur la Roșia Montana. 

Banca asta se numește Casa de Asigurări de Sănătate.

În caz că nu știați, CAS rulează anual vreo 5 miliarde de euro. Bani privați, ai oamenilor. E cea mai mare sumă de bani deținută de o entitate românească. Și sunt bani adevărați acolo.

Bancnote, nu "active bancare", ca la amărâții de la BCR sau BRD. 

Bancnote, nu "file bugetare", ca la Ministerul Sănătății, care rulează anual doar vreo 1,5 miliarde de euro. 

Ca să înțelegeți cât de mulți bani sunt la CAS, fac câteva comparații:

  • ministerele cu cele mai mari bugete din România sunt Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Împreună, cele două ministere nu au câți bani are CAS
  • cifra de afaceri anuală cumulată a Kaufland, Carrefour, Lidl și Metro e mai mică decât încasările Casei de Asigurări Sănătate
  • Dacia? Niște meschini, fac doar 4,2 miliarde euro pe an.
  • OMV Petrom? În urmă, și ăștia, doar 4 miliarde de euro.

Notați în telefon, pe undeva, să nu uitați: miza reală a scandalului Hexi e aducerea la butoane a unor otrepe care să facă posibilă privatizarea CAS, astfel ca banii ăștia mulți-mulți-mulți să ajungă la niște băieți. S-a mai încercat o dată, cu Raed Arafat ca pretext, ținta fiind atunci măcar privatizarea serviciilor de ambulanță. N-a mers, se încearcă iar. Iar dacă nu merge nici cu Hexi, o să se mai încerce o dată. Sunt cinci miliarde de euro pe masă, la suma asta devine atent și Soroș un miliardar, merită chiar să bagi 100 de milioane de euro într-un guvern nou, sau într-un partid nou...

Și, așa, for fun, dacă tot citiți știri la ora asta, căutați pe aceleași site-uri și mega-scandalul cu Isărescu și cu BNR. 

Nu mai e, nu?

Bine.

#noaptebunăromânia

după ceva atât de trist, merge ceva vesel, nu? 

Citeşte mai departe ...

dragă Tolo, hotărăște-te, o dată, cu #colectivul

Mega (not!) ancheta lui Tolo începe să primească și răspunsuri. S-au facut 3.500 de teste si doar 5% din dezinfectanti sunt neconformi. Adică nu fac bacteriile să dispară, deci sunt diluați. Sincer, la ce a a scris Tolontan, mă așteptam să fie doar 5% dezinfectanți buni. Informația nu l-a descurajat pe Tolontan. E manevră, oamenii sistemului acoperă ceva necurat, urlă tolo.ro. Mă îndoiesc sincer. Mă îndoiesc că acest ministru, venit de doar trei luni, a avut timp să-și creeze complici în toate DSP-urile din țară astfel încât să-l poată acoperi pe băiatul de la HexiPharma. 

E ilogic ce scrie Tolo. Și nu e singura chestie ilogică pe care a scris-o de când e jurnalistul sportiv cel mai preocupat din lume de business-urile din sănătate. Da, faptele există, dar modul în care le prezintă Tolo în ancheta lui e ciudat cu crăci.

De exemplu, în episodul 1, Tolo amintește că mai există patru producători de dezinfectanți cu aceleași probleme ca HexiPharma. În mod bizar, ancheta sa îi ocolește, în toate cele 5 episoade scrise până azi. 

În episoadele 1 și 4, Tolo spune că produsele de curățenie din spitale ar trebui verificate chimic de DSP-uri la avizare. Eu cred că asta ar fi cea mai proastă soluție posibilă: și eu m-aș putea duce la avizare cu un bidon cu produs țiplă, și după ce obțin actele necesare, să-l diluez și să-l vând până căpiez. Soluția corectă e testarea periodică, la beneficiar, fie el spital, cabinet, clinică. De ce nu se face? Dracu' știe.

Azi, Tolo l-a conexat pe patronul HexiPharma de actualul ministru al Sănătății, deși Hexi vinde produsele astea de 9 ani de zile, iar acest băiat e venit la MS de câteva luni. 

Nu zic că patronul de la HexiPharma e un înger. Dacă e să mă întrebi pe mine, pare un nenorocit disperat după profit. În mod sigur, și un evazionist cu pile. Dar nu pare tâmpit. Are deja o căruță de bani, deja își multiplica profitul de șapte ori, vânzându-și singur ingredientele necesare fabricării produselor (apropo, rețeta asta e folosită și de OMV). De-aia, nu cred că un tip care a reușit așa de bine să facă muci mecanismele de control ale statului român își băga singur coaiele în menghină mânărind rețetele în fals până la un nivel care putea genera anchete în spitale și, implicit, să-și fută singur vânzările. Îmi cer scuze, dar băiatul ăsta nu pare atât de prost.

Per total, ancheta lui Tolo arată ca o mașină care rulează drept, deși drumul are curbe. De-aia nu mi-a plăcut, din prima. Și-a mai fost ceva ce m-a deranjat profund. În primul episod, Tolo transformă o supoziție a unei surse într-o adevărată teoremă: pacienții de la #colectiv au murit pentru că dezinfectanții au fost diluați. Tolo nu revine cu probe asupra afirmației, ceea ce mă face să cred că a folosit asta ca ancoră emoțională, ca să vândă povestea mai bine. Și n-ar fi prima oară când face asta. Acum câteva luni, Tolo a încercat să pună tot scandalul #colectiv pe umerii lui Raed Arafat. Acum nu mai e Raed de vină pentru tragedie, ci dezinfectanții (deși nu m-ar mira deloc ca și scandalul dezinfectanților să fie pus în cârca lui Raed Arafat). Data viitoare când Tolo o să vrea trafic pe blog, o să vedem un nou vinovat pentru tragedia #colectiv. Și asta mi se pare mai de căcat decât dezinfectanții ăia de căcat de la HexiPharma.

cine m-a plătit să scriu acest articol

Citeşte mai departe ...

Ultimul bidon de dezinfectant

Spitalul are o mie de metri pătrați de holuri, care trebuie spălați de două ori pe zi. Necesarul pentru licitația la dezinfectanți, pe un an, presupune, așadar, soluție pentru 730.000 de metri pătrați. Cam 100 de bidoane.

“Îți dau ție licitația, dar vreau 10%”, spune directorul spitalului producătorului de dezinfectanți. Omul dă din cap, știe ce are de făcut. Va dilua soluția cu 10%, astfel că cele 100 de bidoane livrate vor conține soluția din doar 90.

“Dacă nu vii cu zece bidoane la mine, îți vezi banii în doi ani. Îmi trebuie la clinica de frumusețe a lu’ fi-miu”, îi spune și directorul economic al spitalului, când omul se duce să semneze contractul. Nici o problemă. Dezinfectantul nu mai poate fi diluat fără să-l pască pușcăria așa că soluția e să livreze 10 bidoane goale. 

Mai trebuie să dea cinci bidoane și magazionerului, care altfel ar putea face recepția cu strictețe.

Val-vârtej, la magazie ajunge chirurgul-șef. „Vezi că știu ce șmecherii faceți, așa că fă bine și trimite 5 bidoane la cabinetul meu particular, îi spune, relaxat, magazionerului.

După un timp, vrea și asistenta-șefă două bidoane, pentru sor-sa, care are o grădiniță particulară. Dorel de la centrala termică a furat și el două bidoane, că a zugrăvit la soacră-sa și face curat. Directorul administrativ a făcut scandal că e mizerie pe holuri și a cerut trei bidoane, la control, care nu s-au mai intors în magazie.

Alte 11 bidoane au fost folosite nediluat, de tâmpita de Nuți, care a spălat holurile două zile cu dezinfectant concentrat. Pute de-ți mută nasul, se vaită pacientii....

Trei bidoane s-au folosit la spălarea intensivă a salonului 7, de câte cinci ori pe zi. Acolo e internată soția președintelului consiliului județean, dacă femeia face vreo infecție zboară toți de pe posturi.

Timpul trece. Mai sunt șase luni de contract și doar un bidon de dezinfectant în magazie. Directorul e informat, directoarea economică  spune că ea nu se bagă, agazionerul scrie, preventiv, un referat de necesitate și se ia o decizie. Patronul firmei de dezinfectanți e chemat și rugat să facă o tranzacție fictivă: să factureze spitalului, la preț de 20 de ori mai mare, niște lavete, care nu vor fi livrate, și să livreze pe bune măcar 20 bidoane de dezinfectant, fără acte. Omul se răzbună la fix și-l diluează la jumătate înainte de livrare. După ce e mustrat că a lăsat situația să degenereze, magazionerul e pus să dilueze la jumătate dezinfectantul și să umple încă 20 de bidoane.  Să dea bine, în caz de control.

Nimeni nu știe că Nuți, femeia de serviciu, fură în fiecare zi din bidoanele alea și duce dezinfectant acasă, unde noră-sa și-a făcut un salon de pus unghii cu gel. “De ce să dai bani, mamă, dacă-ți aduc eu? Dă-i dracului pe ăștia cu spitalul, că dacă nu fur eu, fură alții...

Bidonul rămas din prima achiziție rămâne neatins. Dacă se face vreo plângere pe tema infecțiilor, să se poată arăta aparținătorilor că spitalul folosește soluții profesionale de curățenie. Sau, dacă se face vreo anchetă, să ai o probă că produsul a fost conform cu specificațiile.

 

Nu e mafia. E doar România.

text aparut pe www.psnews.ro  

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2019 Bogdan Stoica