Bogdan Stoica

Bogdan Stoica

Nu-s blogger! Numai un idiot poate fi doar blogger si numai un prost il poate citi pe cineva care sustine ca jobul lui este de blogger. Nu-s nici ziarist, desi am fost vreo 20 de ani, perioada din care m-am ales cu ceva competente in comunicare, branding si PR. Nu-s nici scriitor, am scris conjunctural cele doua carti, despre fotografia cu telefonul si despre cat sunt de prosti barbatii. Nu-s nici restaurator, chiar daca stiu sa redau stralucirea unei mobile vechi, eu sunt mai pasionat de schimbarea destinatiei unui obiect decat de repararea lui. Sunt doar fotograf si aveam nevoie de un site care sa spuna ce fac. Faptul ca tu citesti ce postez pe aici, in afara de fotografii, ma onoreaza si ma lasa rece in acelasi timp. 

Website URL: http://www.bogdanstoica.ro

de ce e bine că Officedent a redeschis clinica pentru urgențe stomatologice

"Nu te iei de căpitan în timpul furtunii", spune unul din proverbele - puține, ce-i drept - după care mă ghidez în viață. De-asta n-am prea scris despre balbaielile administrației locale din Ploiești în timpul pandemiei. Primul motiv și cel mai serios este că am o oarecare audiență iar textele mele ar fi dus sigur la bâlbâieli și mai mari. A doua este că, în timp de criză, ca și la război, nu scoți din luptă un soldat doar pentru că e prost sau fricos. Ai nevoie de fiecare om. De-aia, în timp de război, soldații care făceau greșeli erau trimiși direct în linia întâi, nu la inchisoare sau acasă.

N-am scris, așadar, că timp de vreo trei săptămâni, județul Prahova, unul din cele mai mari din țară, și unul bogat cât cuprinde, nu ca Teleorman, nu a avut DELOC urgențe stomatologice. Cabinetul de urgențe era la județean, spital dedicat COVID19, de-acolo l-au mutat la spitalul Boldescu, unde ciuciu amenajări. Se anunțase pandemia de două săptămâni iar la Boldescu încă se dădea cu lavabilă, nici vorba de scaun, instrumentar, dentist, etc, în pana mea...

Nu mă credeți? Ei bine, aflați că în București, oraș cu două milioane de fuckin' locuitori, capitala unei fuckin' tari europene, nu s-au făcut nici un fel de lucrări stomatologice, nici măcar urgențe, până pe 22 martie, când a fost validat pentru urgențe stomatologice Spitalul Dan Teodorescu. Nici nu vreau să mă gândesc cum a fost, pentru oameni cu dureri de dinți, să privească neputincioși la televizoare...

Pe de altă parte, măsura restricționării serviciilor stomatologice a fost utilă. Într-un cabinet stomatologic riscul de infectare există pe bune. Când ți se pun în gură un jet de apă și freza aia pe dinți, încep să zboare prin aer stropi de salivă care pot ajunge pe tot mobilierul din încăpere, nu doar pe mâinile și pe masca doctorului. Era nevoie de proceduri noi, safe, astfel încât toată lumea să rămână în siguranță.

Și sunt mândru să va anunț că la clinica mea preferată, Officedent Ploiești, aceste proceduri sunt îndeplinite și de ieri se pot face proceduri stomatologice de urgență: hemoragii postextracționale; dureri acute; alveolite postextracționale; abcesele, fracturi de maxilar/mandibulă, fracturi dentare, etc. E o lista întreagă, pe care o poți află sunând la 0720582319.

Faza e că o tarifele o să fie mai mari. Nu ca în București, unde prețurile au sărit și cu 400 sau 500 de lei, dar o să se simtă. Sunt două practici, în perioada asta. Cei care au mărit tarifele, pur și simplu, mizând pe cererea mare, și cei care au păstrat tarifele vechi aplicând o taxă care include toate costurile noi, specifice condițiilor de pandemie. Din fericire, la Officedent s-a ales varianta a doua, cea transparentă.

"Toată "distracția" asta, cu acreditarea de către Direcția de Sănătate Publică pentru servicii stomatologice de urgență, o să ne coste câteva sute de lei în plus pentru fiecare pacient. Unele consumabile pe care înainte le cumpăram ieftin acum s-au scumpit și de 3-4 ori, iar altele, cum sunt combinezoanele speciale, sunt complet noi în activitatea noastră. Am cumpărat aparatură nouă de dezinfectare cu virucide, un nebulizator pentru dezinfectarea aerului și o lampa UV. Folosim cele 5 cabinete prin rotație pentru fiecare pacient, am făcut un punct de triaj și circuite speciale (intrare / ieșire separate) și lucrăm strict cu programări pentru a reduce contactul cu alți pacienți. Aceste costuri nu se vor regăsi integral în facturile pacienților, noi le subvenționăm destul de mult, cu peste 60%, pentru pacienții cu vechime ai Officedent, și ceva mai puțin pentru pacienții noi care nu ne-au trecut pragul decât în această perioadă" (dr. Raluca Drăghici, managing partner Officedent (și doctoriță preferată a fiicei mele).

Clinica Officedent e de gasit, pe net, aici: https://officedent.ro/. Pe facebook o gasiti aici: https://www.facebook.com/officedent/. Programarile pentru urgente stomatololgice se fac la 0720582319.

Din fericire, in perioada asta eu nu am nici o urgență stomatologică. De circa doi ani, de când mă duc la Officedent, noile mele măsele stau în gingii de parcă m-am născut cu ele și nu mai am nici măcar banalele sângerări gingivale care apăreau când mă spălam pe dinți. Am senzația că la Officedent sunt cei mai buni medici stomatologi pe care i-am întâlnit și știu că, dacă o fi să-mi trag un ciocan în dinți mesterind în garaj, Raluca & Co o să găsească o soluție să mă repare.  Am atâta încredere în oamenii ăștia încât, până pe 15 mai, dacă îți comanzi cărți sau bijuterii de pe https://bogdanstoica.ro/shop si scrii la observatii "sunt client Officedent", primesti cadou acea carte din colectia Strabunicii care contine istoria stomatologiei romanesti. 
Citeşte mai departe ...

unii ii zic "recesiune". tu ii poti spune "oportunitate"

E plin în presă de mesaje alarmiste. Plin, vezi și nuanțe de satisfacție bolșevică, parcă citesc ziare din anii 40, când se vorbea despre capital, capitalism și bogăție ca despre răul suprem.  Și e o prostie. Da, unele firme o să se ducă în cap. Da, unii oameni o să sărăcească. Dar nu mai suntem cum eram in anii 40. Faptul că ești birjar iar strada se umple de taxiuri auto nu te va mai aruncă în sărăcie. Trebuie doar să vinzi calul și trăsura și să faci școala de șoferi, sau să păstrezi atelajul și bidiviul și să te redefinești ca furnizor de servicii retro. Acum poti sa faci asta. De-asta, eu văd, dincolo de recesiunea anunțată, o oportunitate uriașă de dezvoltare, chiar de îmbogățire. Văd asta chiar la mine, la măsurile anticriza pe care le-am luat in ultima luna. Puteam să iau o parte din măsurile astea cu mult timp în urmă, dar faptul că-mi câștigam banii ușor nu avea cum să mă facă atent la costurile prea mari, sau la faptul că ignoram niște oportunități. După părerea mea, șocul pandemiei e ca o căzătură pe gheață, luată din plin pentru că nu te uitai pe unde mergi. După căzătură, ești mai mult decât atent. Si e normal, pentru ca lumea de după pandemie va fi alta. România va fi alta. Politicile publice, investițiile, consumul populației - toate vor fi diferite complet de ce se întâmpla până la finalul anului 2019. Locul liber lăsat de unele afaceri care se închid va fi luat de alte afaceri. Despre una din aceste afaceri va scriu în continuare. 

Este vorba de niște mobilier cu autocurățare. Vopsit în câmp electrostatic cu o pulbere cu ioni de argint, mobilierul ăsta are capacitatea unică de a fi o gazdă execrabilă pentru microbi, fungi si bacterii. Pus în cabinete medicale, în clinici, în spitale, mobilierul ăsta va schimba complet modul de igienizare-dezinfectare. Pe un dulap din metal, mdf sau pal melaminat trebuie să dai cu substanțe dezinfectante la fiecare 4-6 ore, pentru ca suprafețele lui să rămână sigure pentru oameni. La mobilierul cu autocurățare nu e nevoie de asta, pentru că ionii de argint se ocupă singurei de bacterii, fungi și microbi. Mobilierul clasic tinde să se facă praf în timp de la atâta detergent și dezinfectant. Mobilierul cu autocurățare rezistă la infinit pentru că ionii de argint nu se consumă. Mobilierul clasic este un risc permanent de contaminare pentru doctori și pacienți, și crește riscul apariției infecțiilor și complicațiilor intraspitalicești (faimoasele nosocomiale). Mobilierul acoperit cu ioni de argint nu generează problema asta. 

În funcție de mărime, un dulap d-ăsta cu autocurățare costă cu 50-70% mai mult decât un dulap obișnuit. Adică, dacă un vestiar de tablă, vopsit cu o bălărie de vopsea costă 200 de euro, un vestiar similar cu autocurățare costă 300 și ceva de euro. Dar merită. Gândiți-va cât timp s-ar reduce, în spitalul ăla, din timpul alocat igienizării și dezinfectării. Cât de puține produse de igienă s-ar mai consuma în spitalul ăla. Cât de puțini pacienți s-ar mai infecta cu stafilococul auriu, pioceanic, etc. Cum ar crește toți indicatorii acelui spital, de la eficientă financiară la cea medicală, doar schimbând mobilierul.

Vopseaua aia magică, cu ioni de argint, este făcută de o megafirmă din Elveția. Mobilierul acoperit cu stratul ăsta de vopsea este produs de o firmă din Germania, numită Otto Kind. În România, mobilierul minune este adus de un prieten de-al meu, asociat cu nemții în Baibia Kind. Un tip deștept, care ar trebui să se îmbogățească în perioada asta, pentru că România chiar are nevoie de produsele astea în clinici, cabinete și spitale din cauza acestei nenorociri de pandemii #covid19.

Știu, acum te întrebi dacă vopseaua cu ioni de argint poate ucide și noul coronavirus. Elvețienii nu spun că da, nici nemții, nici prietenul meu, pentru că marile companii sunt foarte atente la nuanțele astea, pentru care ar putea fi acuzate de mercantilism ieftin. Eu m-am uitat un pic pe net și am vorbit cu un biochimist care mi-a spus că este exclus ca noul coronavirus să reziste pe o suprafață acoperită cu ioni din argint mai mult ca pe o suprafață obișnuită. Institutul de Medicină din SUA vorbește despre nanoparticulele din argint ca despre o viitoare soluție antivirală. Și Wired scrie despre ionii din argint ca despre un produs cu potențial antiviral. "Tehnologia de acoperire pare a fi cel mai bun mijloc de îmbunătățire a controlului infecțiilor în asistența medicală fără a compromite pacientul", scrie și NS Medical Devices, iar Research Gate scrie negru pe alb despre efectul virucid al argintului. Deci, e de bine. 

Revenind la mobilierul ăsta minune, cu autocurățare, eu sper să-l văd nu doar în cabinete, clinici și spitale, ci și în ambulante si in masinile politiei, clădirile de birouri, în autobuze și în metrouri; vreau să văd mânere de uși, balustrade de scări, mobilier de grădiniță și de școală, vestiare de uzină, de săli de fitness și de piscine făcute din așa ceva. Știți de ce? Pentru că eu cred că pandemia asta este prima, nu unica. Viitorul nostru, al tuturor celor ce trăim în comunități mai mari de 5.000 de oameni, va fi permanent pus sub semnul unor amenințări biologice, iar dacă vrem să ne fie bine, va trebuie să ne adaptăm.

Mobilierul cu autocurățare poate fi achiziționat doar de la Baibia Kind, unic importator pe România, firma pe care o găsiți AICI. Produsul este listat si pe rafturi-depozite.ro. Fie ca cei care se gândesc la sănătatea României să aibă înțelepciunea să-l cumpere, nu să aștepte încă cinci ani ca să apară niște replici mizerabile și ieftine la care își pot pune adaosuri comerciale mari si să mai fure încă o dată țara asta. Nu mai suntem în situația de a ne permite ciordeli meschine. 

Iar dacă tu, cel care citești asta, nu ești implicat în domeniul medical, te rog să iei din povestea asta doar învățămintele. Că poți fi și tu creatorul sau furnizorul unui produs de care va fi cu adevărat nevoie după această uriașă schimbare pe care o traversăm acum. Că te poți îmbogăți dacă-ti bați capul să inovezi în domeniul tău de activitate. Folosește aceste zile de stat acasă pentru a face un plan. Și mai dă-le în pula mea de știri pesimiste, nu uita că mass-media cultivă teama, incertitudinea, nesiguranța doar ca să te facă dependent și să te uiți, să te uiți, în loc să faci ceva

Citeşte mai departe ...

agricultură și sănătate. atât, anul ăsta. sau ne ducem dracului.

Azi am vorbit cu un politician. Ce pierdere de timp, Dumnezeule.... Încă unul care n-a înțeles că lumea nu va mai fi la fel după povestea asta. Că relațiile internationale se vor schimba dramatic, că securitatea națională nu mai depinde de avioanele F16... Încă unul care n-a înțeles că viitorul României mai poate fi relativ luminos numai dacă schimbăm complet modul de a planifica viitorul. I-am și desenat inertului ce să facă. Agricultură și Sănătate. Aici ar trebui să ne concentrăm toate eforturile, deocamdată. 

Agricultură

  1. Investiții majore și urgente în irigații. Că uite, e secetă. SNIF-ul ăla mai există? Ar trebui să fie mai mare decât Conpet-ul, în pula mea. 
  2. Facilități pentru cei ce se asociază în vederea cultivării terenurilor. Că pe ogoare mici ai productivități mediocre.
  3. Subvenții mari la achiziția de utilaje agricole. Mai dați-le în pula mea de subvenții la achiziția unui Mercedes AMG, da?
  4. Semințe, tratamente, cursuri - pentru țărani. Pentru că fără țărani murim de foame, la modul cel mai prozaic. 
  5. Investigarea de urgență a tuturor achizițiilor dubioase de terenuri și retrecerea lor în proprietatea statului. Acolo e o adevarata avere.

Sănătate

  1. Testarea profesională a întregului personal medical. Gata cu pizdele și cu muistii de partid în halate albe.
  2. Pedepsirea furturilor din Sănătate ca alea din domeniul militar. Că încă se fură, masiv, de la măști la dezinfectant.
  3. Dotarea spitalelor cu echipamente moderne și investiții în formare profesională. Că suntem de secol 19, ne uităm la PCR-uri ca la nave spațiale. 
  4. Pachete salariale atractive pentru medici. Dați-le case pe credit, cum au militarii, și o să-i legați de spitalele alea. 
  5. Investigarea de urgență a tuturor hoțiilor din sistemul pharma, din sistemul compensarilor, al achizițiilor și al licitațiilor pe investiții. Că acolo se fură jumătate din banii sănătății, cretinilor. 

La final, că să-l motivez umpic, i-am zis că dacă nu se apucă de astea candidez împotriva lui. De-ați fi văzut ce moacă a făcut. Pentru că pe politicianul meu, ca pe toți ceilalți, îi interesează doar viitorul personal. De parcă ai putea fi primar, deputat, senator sau ministru într-o țară în care cineva te umple de flegme la fiecare colț de stradă. 

cărțile mele sunt aici: https://bogdanstoica.ro/shop

Etichetat cu
Citeşte mai departe ...

să vezi chestie: noua filantropie eMag este tot o ticăloșie

Mai țineți minte? Pe 24 februarie, în plină panică națională, eMag lansează o oferta de căcat: 50 de măști chirurgicale cu 500 de lei. Cu doar o săptămâna înainte, cele 50 de măști se vindeau cu 25 de lei. Logic, i-a muit tot internetul până au dat oferta jos. I-am muit și eu. De vreo mie de like-uri, cam așa:

ema1

A două zi, când s-au văzut cu o mie de comenzi mai puțîn decât într-o zi obișnuită, emagienii au vrut să dreagă busuiocul: au anunțat că vor subvenționa prețul măștilor, astfel încât să coste doar 3 lei. De parcă in ziua anterioară vindeau măști cumpărate cu 9 lei, nu pe alea de 50 de bani bucata. Logic, lumea i-a muit din nou. Inclusiv eu, de vreo 300 de like-uri.

ema2

A treia zi, văzând că nu merge cu vrăjeala, eMagienii au tăcut. Au pregătit o nouă mizerie propagandistică: o donație. Și-au sunat sclavii din Guvern să-i laude, lucru care s-a întâmplat pe 3 martie, când sclavul ajuns ministrul Sănătății a indrugat ceva despre un parteneriat, afirmație imediat îngropată într-un strat gros de muie. Pentru că românii care nu sunt clienți eMag nu sunt chiar atât de proști încât să haleasca balivernele politice venite de la un escrocuț ajuns conjunctural ministru Sănătății.

ema3

Au mai trecut câteva zile până când lăcomia a învins din nou, în ședințele eMag, bunul simt și rușinea. A fost ziua în care pe eMag au apărut măști la prețuri decente, de 60 de lei cutia, dar la care transportul costă 750 de lei. Ce credeți că a urmat? Un nou val de muie și de comenzi anulate. La muie am pus și eu umărul, preț de vreo 500 de like-uri.

ema4

În acest moment, eMag s-a predat. A terminat-o cu încercările de a părea altceva decât un lacom-lacom-lacom negustor fără etică. A tăcut și a pregătit o nouă șmecherie de imagine, care a devenit publică pe 7 aprilie. Donațiile, băi! Faimoasele donații. 4,1 milioane de măști chirurgicale cumpărate cu 4,4 milioane de lei. Nu cu 3 lei bucata, cum mințea cu o lună în urmă. Nu cu 10 lei, cum mințea cu cinci săptămâni în urmă. În plină criză #covid19 eMag ne arata cum măștile costă doar un leu. Vă dați seama cât de putin costau în martie, cand eMag le vindea cu 10 lei? Mai mult:  la cumparaturile astea eMag a pus mai puțin de un sfert din suma donata. Restul au venit de la o bancă și un producător de software, momiți, probabl cu iluzia unei lovituri de imagine. Vedeți mai jos: "lovitura" a strâns 27 de like-uri în 48 de ore. Cam cât face pisica mea in cinci minute

ema5

... iar două zile mai târziu, eMag a început din nou mangleală, cu oferta 50 de măști vândute fără adaos comercial. Care măști? Linkul postat chiar de eMag arată că produsul este indisponibil. Iar înainte să fie indisponibile, se vindeau cu 3 lei bucată. Deși sunt cumpărate cu un lei. Cum morții mă-sii e asta "fără adaos comercial"?

ema6

ema7

Evident, la capitolul măști cu adaos comercial eMag nu suferă de lipsa stocurilor. Puteți să intrați și să verificați, eu nu pun linkuri către jegurile astea. 

Și gata. Asta a fost. Aud că eMag și-a trimis acasă o bună parte din angajați. Minunat. Că s-au pe copcă targeturile, că au scăzut comenzile. Superb. Că Amazon nu-i mai cumpără, așa cum doreau, pentru că Amazon vrea cifre constante, nu se inhaiteaza cu pirații. Absolut perfect. Dacă eMag da faliment, n-o să se întâmple nimic rău. ba, dimpotrivă, sute de mii de magazine online vor vinde mai mult, iar banii se vor duce la niște antreprenori de treaba, normali la cap, poate chiar vecinii tăi. În acest moment, eMag e o nenorocire la fel de mare ca mafia pădurilor, mafia cerealelor, mafia incineratoarelor sau orice politician. 

Iar dacă va întrebați de ce marile platforme ale adevărului, jurnaliștii pulii de la diverse site-uri cu ștaif și diverse televiziuni pline de aplomb când vine vorba de unul care a babardit registrul de încasări al magazinului de pantofi, nu scot o vorba despre măgăriile eMag, răspunsul este foarte simplu: eMag plătește sume uriașe ca publicitate, fie că vinde, fie că nu. Iar jurnaliștii, recunoscători, închid ochii, așa cum i-au închis și când au luat reclamă de la supermarketurile care au distrus producătorii români de alimente, și când au luat bani de la jegurile de politicieni care au dus în cap sistemul de sănătate. Presa nu mai este, orice v-ar plăcea să credeți, o entitate care funcționează pentru interesul public. Dacă era așa, eMag ar fi avut reclame doar în canalizări. 

În încheiere, adaug că donațiile de măști chirurgicale ale eMag pentru cei implicați în războiul #covid19 sunt cvasi-inutile. Măștile chirurgicale sunt proiectate să nu-i curgă din gură chirurgului, când stă aplecat peste pacient, cu bisturiul în mâna, nu să oprească un virus cu dimensiunea de 120 de nanometri. 

Sunt ca niște puști de lemn date soldaților români din Afghanistan.

Ca o revista porno când vrei să fuți ceva.

Ca emag. 

cărțile mele sunt aici: https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

esti jurnalist local? cum sa primesti SIGUR ajutor de stat

Stiti povestea aia cu ajutorul dat de stat presei, printr-o campanie de publicitate pe tema covid19? Daca nu stiti, nici nu cititi ce urmeaza. Sau cititi. Sau pula mea, faceti ce vreti, n-o sa va spun eu ce sa cititi sau nu. Ca altii.

Pe scurt, povestea suna asa: guvernul da 200 de milioane de lei presei. Locale, nationale, online, de televiziune, etc. Ca sa nu ajunga la puscarie, oamenii care au redactat povestea au pus acolo cuvantul magic "audienta". Ca sa nu fii tentat sa minti, ca jurnalist, ca ai o audienta falsa, doar ca sa obtii un ajutor financiar (nemeritat) mai mare. Si au facut un algoritm de calcul, gen "la fiecare 10.000 de oameni care te citesc/vad/aud primesti x lei". Ceva corect. Problema a aparut cand in ordonanta 63, care spune aceasta poveste a fost vazut articolul 7, litera C, unde scrie ca e nevoie de rapoarte de tiraj sau de audiență online care să fie făcute de un organism independent din industrie.

Multi jurnalisti au crezut ca e ok sa trimita statisticile de audienta oferite de Google Analytics, un soft celebru in toata lumea si extrem de greu de pacalit. Pula mea, daca nici tehnologia asta, folosita si de New York Times, si de CNN, si de Associated Press, nu e buna, ce poate fi bun? Dar o sa radeti: de la guvernul Orban a venit raspunsul "nu, google analytics nu e bun". Si atunci a mai ramas o singura varianta: BRAT. Biroul Roman de Auditare a Tirajelor. Nu e vreo institutie, ci o asociatie, in care unii de la niste ziare cu altii de la niste site-uri si cu unii de la niste agentii de publicitate. Singurul lucru care ii uneste e ca sunt de acord ca masuratorile alea sa fie folosite pentru a face niste bani. Faza e ca daca vrei sa te masoare BRAT si pe tine, ca sa primesti din banii guvernamentali, trebuie sa platesti. O fi BRAT "indepedent", dar nu e o casa de binefacere, ci un business. Si fix aici s-au impotmolit jurnalistii locali. Ca bani ciuciu.

Paranteza: am condus si eu un ziar local auditat BRAT. Tipul care-l conducea atunci, Silviu nustiucum, conducea si o regie de publicitate si ne-a promis marea cu sarea. Ca daca facem BRAT ne da publicitate de la clientii mari. O pula. In primul an am primit cateva difuzari de machete Orange la niste tarife jenante. In al doilea an n-am mai primit decat convocari AGA si CA. In al treilea an ne-am bagat picioarele in BRAT, ca ne si incurca. Nu ne lasa sa facem dealuri directe, de publicitate, cu marii advertiseri. "Ce e client de agentie vine prin noi", ne spuneau cand ii anuntam ca putem sa facem un deal cu X Corp. O porcarie. 

Revin. Deci BRAT a consiliat Guvernul Orban sa faca Ordonanta. Acum, ordonanta spune sa dai bani la BRAT daca ai un ziar local si vrei ajutorul guvernamental. Foarte tare, nu? O solutie exista. Ordonanta asta se poate modifica. Cum determini guvernul Orban sa modifice ordonanta? Foarte simplu: il futi de-i sari ochii. 

In fiecare judet exista cateva sute de liberali expusi mass-media. Conduc institutii, au afaceri cu statul, fura, fut nevestele altora sau beau pana se pisa pe ei. Ca si liberalii sunt oameni, nu doar pesedistii. Daca presa locala s-ar concentra asupra lor, macar o luna de zile, semnalul ar fi bine inteles la Guvern. Iar daca la fiecare stire despre fiecare din acesti liberali s-ar pune un tag (in platforma de stiri) si un hashtag (in retelele sociale), care sa aminteasca de manareala din Ordonanta 63 (exemple: fuckbrat, nudragosstanca, googleanalytics), Guvernul ar intelege si cum poate scapa de jihadul din teritoriu. 

Se mai poate face si altceva: rat journalism. Adica redifuzarea, pe retelele sociale, a tuturor stirilor negative scrise vreodata despre liberali. 

Nu ma intelegeti gresit: nu instig la persecutie, la fakenews, la manipulare. Scrieti doar adevarul despre oamenii PNL, cat de des puteti, si mai ales atunci cand adevarul le este defavorabil. Premierul Orban o sa priceapa. Pula mea, si lui ii place sa curga fetele si sa cante vinul, si el stie ca e plin de vastangii in jurul lui exact ca in jurul lui Dragnea. Pai cand o vedea cat de mult are de pierdut credeti ca o sa se mai uite in gura lu' ala de la BRAT? 

Presupunand ca seful BRAT nu e Dragos Stanca, ci un tip destept, cu intentii bune, mai avansez o solutie: barterul. Daca un ziar local nu are banii sa achite taxele BRAT de inscriere si audit, poate plati cu spatii publicitare. BRAT e plin de mari advertiseri. Ce-ar fi pentru Vodafone, Orange sau Unilever sa plateasca acum niste mii de euro la BRAT, urmand sa primeasca in schimb spatii publicitare, pe care le pot folosi oricand, in Glasul Buzaului, Voiosia Sloboziei sau Ancheta Dridului? Ar fi nimic.  

Citeşte mai departe ...

deschideți cârciumile, dar nu ca tâmpiții, că ne întoarcem în case

Am văzut și eu noile reguli propuse de horeca pentru localuri. Lipsesc, în mod bizar, trei chestii vitale:

1. stabilirea distanței obligatorii între scaune, nu între mese. Că nu mergem toți în Loft, să stăm pe mese. Daca pui mesele la doi metri una de alta, dar fiecare are un scaun de 50cm, departat de masa cu inca 20, ca sa ne incapa picioarele, stii ce distanta este intre capul tau si capul meu? Un pic mai mult de juma de metru. Pe bune, ti se pare safe?

2. dezinfectare obligatorie mese-scaune după fiecare client/grup de clienți. O sa fie complicat la cine are scaune cu tapiserie, dar, pana mea, scaunele se pot schimba. Mai ales in perioada asta, eu nu m-as aseza pe un scaun pe care cineva si-a sters mucii, si nu mi-as pune mainile pe o masa unde a vorbit/scuipat cine stie cine, daca nu vad ca au fost sterse cu spirt/dezinfectant. 

3. o procedura sigură de spălat vase/pahare/tacamuri. E vorba despre incredere. O sa vreau sa vad ospatarul cum vine la masa cu mancarea acoperita. Ca imi sterge gatul si capul sticlei de vin, cand mi-o aduce la masa. As vrea sa stiu ca in bucatarie exista o etuva pentru farfurii, tacamuri si pahare. Vorba unui cititor mai destept decat mine: asa cum la stomatolog vrei ca instrumentarul care-ti intra in gura sa fie steril, ar trebui sa te pasioneze si pe unde au umblat furculita sau ceasca de cafea, nu?

N-o sa fie usor. N-o sa fie ieftin. Dar nu e usor pentru nimeni, in perioada asta. La cum ne-au scazut veniturile, e putin probabil ca o sa mai cheltuim in localuri cat cheltuiam inainte de pandemie. Dar daca esti patron de horeca si vrei sa mai deschizi, vreodata, ia lucrurile astea in serios. Pentru ca altfel o sa vezi clienti intrand si iesind fara sa comande nimic. Cu gandul la fiica mea, eu o sa fiu unul dintre ei.

cărțile mele sunt pe

https://bogdanstoica.ro/shop 

la fiecare din ele ai un discount de 10 lei pe 

https://kolectionarul.ro/

daca esti din Prahova sau din Bucuresti, iti recomand si

http://piataprahova.ro/

Citeşte mai departe ...

panseluțele pulii mele

Stăteam la semafor și mă uitam la cei șase angajați SGU care plantau panseluțe în rondul de la Caraiman. Dintre ei/ele, trei îmi arătau cururile. Mari, că la SGU nu angajează fotomodele. Sunt oameni amărâți, cu puțină carte și cu nevoi cu greu acoperite de salariul deloc mare. De la cururile alea mari, hipnotizante în sensul rău, mi-a fugit gândul la efectul distructiv al panselutelor asupra orașului. O risipă anuală de câteva sute de mii de euro (semințe, pământ, cultivare, apă, sere, angajați). Înmulțiti cu 30 de ani și o să vedeți cum a ratat Primăria Ploiești să facă un spital de la zero. 

Și pe urmă m-a lovit contextul. "Pula mea, ăștia plantează panseluțe care o să moară până la finalul prelungirii stării de urgență. Adică n-o să le vadă decât o mână de oameni. Iar ăștia care o să le vadă o să sufere o mare durere în pulă de la panseluțe. Sunt niște flori care nu miros, care nu se reproduc, nu au nici un fel de efecte benefice. Și unei albine dacă-i arăți o panseluță de-asta, modificată genetic, o să-ți zică "nu, mulțumesc, boss, îmi vine rău de la așa ceva". De ce pula mea plantăm, isteric, panseluțe?"

Până s-a făcut semaforul verde mi-am dat seama de ce. Pentru că avem, la nivel local, niște politicieni la fel de nepregătiți ca cei de la nivel național. In Ploiești deciziile sunt luate de oameni care n-au înțeles că lumea nu va mai fi la fel după terminarea perioadei de urgență. Că n-o să mai conteze dacă în rondul ăla de la Caraiman sunt panseluțe, scaieți sau o pizdă senzațională care croșetează un ciorap și la care putem striga: "cum stai, să-mi spui când ajungi să faci laba". O să conteze doar pe ce cheltuim banii, care o să fie mai puțini. 

Sigur, s-ar fi putut, chiar de ieri, de azi, ca la nivel local să se ia niște decizii logice. "Băi, gata cu cheltuielile neesențiale, hai să cumpărăm ce ne trebuie pentru spitale". Sau "Hai să punem oamenii de la panseluțe să ajute la dezinfectarea orașului". Sau "Hai să vedem cum refacem schemele de personal, că am ajuns să dăm pe salarii dublu decât dăm pe gunoi, asfalt, etc". Dar asta nu o să se întâmple până la primul test electoral, pentru că politicienii sunt proști. Ii înjuri degeaba patru ani la rând, ei tot vor veni în ziua de vot, aranjați ca niște floricele și cu numele scris pe o foaie, să verifice dacă-i mai placi. Habar n-au, nefericiții, că aproape nici unul dintre ei, cei care sunt acum la butoane, nu vor mai trece nici un examen electoral. Că lumea se schimbă, percepțiile se schimbă, și nu mai contează ce-ai făcut risipind bani mulți, ci ce poți face cu bani puțini

Adaug și că nu-l învinovățesc pe Alin, directorul SGU Ploiești, că șase speriați plantează panseluțe in timpul crizei #covid19. Alin e un tip ok. Faza e că nu e de capul lui acolo. Face ce "s-a stabilit". La SGU nu esti manager ca la Coca-Cola. Dacă dai afară un bețiv îți sună telefonul de la partidul bețivului și ți se spune: "poate vrei să nu-ți mai treacă nimic prin Consiliul de Administratie". Dacă decizi să nu mai pui panseluțe sună la partid ăla care vinde panseluțe și te reclamă că îi strici combinațiile pentru care a achitat deja șpaga. Administrația locală nu are directori ca o multinațională, ci oameni conduși de la distanță de o mână de oameni care, deși în spațiul public se înjură de toți morții, în privat tranzacționează panseluțe, asfalt, bănci, pcr-uri, facturi, contracte, comisioane, inclusiv vreo pizdă care o suge mișto dar de care câte unul s-a plictisit. 

Panseluțele alea, dragii mei, suntem noi toți. Când stai ca proasta să te "planteze" unii unde vor ei, să-ți dea apă când vor ei și eventual să te și smulgă când vrea pula lor să pună pe locul tău vreun ficus de la partid, ești o panseluță. Și asta o să dureze la infinit, pentru că panseluțele nu au spini ca trandafirii, nici efectul ăla al urzicii. Nici o tipa nu viseaza la o panseluță, nici un tip nu respectă o panseluță. Și o să rămâi o panseluță dacă la alegerile locale următoare ai de gând să votezi vreun fost, oricare ar fi el, care o să vină după el cu aceeași șleahta de hoți, proști și sclavi. 

* Aproximativ 300.000 de euro s-au cheltuit, în 2019, la Ploiești, pentru flori (doar flori, fără gazon, arbori, garduri vii). Dacă n-ar fi fost cheltuiți, cu banii ăștia s-ar fi putut cumpăra 10.000 de măști fpp2, două PCR-uri și 20.000 de teste #covid19.

** Puterile SGU Ploiești sunt împărțite frățește între PSD, PNL, ALDE și PMP. 

Cărțile mele sunt aici: https://bogdanstoica.ro/shop/ În perioada asta, la fiecare carte Străbunicii primești gratuit o vizieră. Iar dacă decizi să cumperi cartea/cărțile dar nu ai nevoie de viziere, acestea vor ajunge la Spitalul Județean Ploiești. Că medicii au încercat să se apere de #covid19 cu o panseluță pusă la rever, dar n-a mers.... 

Citeşte mai departe ...

eu țin cu polițistul

Acum vreo zece ani m-au atacat doi tipi. Unul cu un cuțit, unul cu o țeavă de fier, mai scunzi decât mine, mai tineri decât mine. S-au apropiat în evantai, cel din dreapta, cu cuțitul, zicând "băiatu', ne spui și nouă cât e ceasul, dar vrem să-l păstrăm să ne mai uităm la el mai târziu". Din bruma de experiență pe care o am, știu că tipul cu cuțitul nu e foarte periculos, trebuie să fie foarte aproape de tine ca să-ți facă rău. Cel cu țeava, însă, poate fi un risc și dacă eșți un expert în bătăi de stradă, pentru că poate s-o arunce spre tine, nu doar să te lovească cu ea. Așa că am mimat panica si ca-mi scot ceasul, cât să mă apropii de cel cu cuțitul și să-i trag o talpă în burtă tare de tot, de cred că s-a scăpat pe el. Voiam să fug pe partea pe care urmă s-o elibereze el, dar după ce el a căzut, cel cu țeava a rupt-o la fugă, așa că am putut să-mi continui drumul. După aia am sunat un amic polițist, să-i povestesc. Zona (ploieștenii știu, mergeam pe jos dinspre Gara de Sud spre Bariera București, pe sub pod), descrierea celor doi, etc. Prima lui întrebare m-a surprins:

- Te-au atins în vreun fel? Tu i-ai atins?

- Ei nu. Eu, doar cu talpa, doar pe unul din ei. De ce?

- Pentru că ăștia doi locuiesc acolo, sunt homelesi, am mai avut plângeri cu ei. Și sunt plini de boli. Să nu te bați niciodată corp la corp cu un d-ăsta, că dacă te scuipă sau te zgârie ai pus-o cel putin de-o hepatită.

It makes you think about it, nu? Pentru mine așa a fost. De atunci, de câte ori am mai ajuns la limita unor confruntări cu persoane paupere, aparent inferioare fizic, m-am gândit și la asta. Si mi-a fost bine. 

Si tot la asta m-am gândit când am văzut filmulețul care a făcut furori pe net, cu polițistul care îi trage niște pumni în gură unui purtător de hanorac roșu, apoi fuge și îl prinde și pe tovarășul acestuia. Ca de obicei, presă a omis să vadă the big picture. De ce l-a bătut polițistul pe tipul ăla? Cum au ajuns cei doi să se întâlnească? Nu. Am văzut doar știri numite "Un polițist snopeste în bătaie un cetățean". Și asta nu e corect. 

Teoretic, lucrurile trebuiau să se întâmple așa: doi oameni opriți de poliție pentru că se aflau pe stradă după ora 22.00 + identificare + amendă = o seară obișnuită. Toți greșim, când suntem prinși plătim, aia e. Numai că acolo lucrurile nu au stat așa. Cei doi au refuzat să se legitimeze. În momentul ăla, mersul în excursie la secția de poliție devine obligatoriu. Cel mai probabil, cei doi nu au vrut să facă asta, așa că polițistul a încercat să-l imobilizeze pe cel mai activ dintre ei (așa se face, prima oară iei liderul în vizor). După ce se vede în filmare, cel cu hanoracul roșu îl ține de o mână și de umăr pe aparentul polițist agresiv. Asta se numește "s-a opus reținerii" și, după caz, "ultraj". La ambele se poate răspunde cu "folosirea forței". Cum poți. Unii polițiști fac secerări. Iei una la picioare de pici pe asfalt ca spicul de grâu pe brazdă. Alții îți sucesc mâinile la spate, chestie riscantă, pentru că poți să provoci fracturi. Cei mai experimentați dintre polițiști lovesc în puncte nevralgice: plex, barbie, ureche, lovituri care te lasă fără aer sau fără echilibru, iar apoi iti pun cătușele. Polițistul din imaginile filmate nu a făcut-o, sau a dat ușor, pentru că purtătorul de hanorac roșu nu-și schimbă nici macar timbrul vocii. Asta ar fi singurul motiv pentru care polițistul ăla ar trebui să fie cercetat: de ce s-a chinuit să plaseze lovituri blande, amicale, când putea să-i fută una și să-i dea cu somn.

Eu bănuiesc de ce nu le-a dat. Pentru ca s-a enervat. Si s-a enervat pentru că a fost nevoit să-l atingă pe ăla, deși teoretic nu era nevoie. Pentru că s-a temut, având experiențe anterioare ca cea descrisa mai sus, că s-ar putea infecta. S-a gândit: "Ia uite, mă, în loc să-și vadă de treabă și să ia amenda, asta pune mâna pe mine. Poate e bolnav, în pula mea, și mă duc acasă, la nevasta și copil cu virusu' lu' ăsta. Păi futu-ți morții mă-ții de jeg, dacă mi-ai dat ceva...". Uitați-va la ploaia aia de pumni și la modul în care politistul își așează periodic masca. Acolo sunt nervi, nu sadism. În momentul ăla, polițistul îl pedepsea pe tip exact cum aș face eu dacă, pe stradă, un tip oarecare ar încerca să mă atingă cu mâinile strigandu-mi ceva de foarte aproape. Pula mea, nu vreau sa-i duc lu fii-mea nimic in plus, zilele astea...

Observați că nu scriu nimic despre "bombardierii" care la o interacțiune cu un polițist au discursul "ce-o să-mi faci, mă? de bătut nu ai voie să mă bați, de luat cu forța nu ai voie, nu ai voie decât să-mi sugi pula". Asta deși pariez că cei doi dobitoci fix asta au zis. 

Și un sfat: încercați, vă rog, să nu mai fiți critici cu polițiștii, privind pe net, din confortul locuinței voastre, fără să știți the big picture. Că încep și ăștia să-și dea demisia. Și ei sunt singura barieră dintre noi și cei care vor să vă ia lănțicul, telefonul, viața și/sau să vă fută femeia. 

*** Pentru politistul din filmare: da-mi un semn la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sa-ti trimit niste carti, gratis. Din perspectiva mea, meriti un premiu. 

cărțile mele sunt aici: https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

Dedeman și Arabesque: renuntați la produsele Holzindustrie Schweighofer

Am fost în Dedeman, săptămâna trecută, să iau niște folie de împachetat. Nu-s fan Dedeman, de când am descoperit că vând chinezării de căcat, dar eu am luat în serios povestea cu autoizolarea și distanțarea socială, așa că încerc să parcurg distanțe cat mai mici prin oraș. In Dedeman am văzut cel puțin cinci rafturi înalte de patru metri și lungi de 20 de metri pline cu cherestea de la Holzindustrie Schweighofer. Cea mai detestată companie din România. Autoarea cel puțin morală a defrisarii pădurilor românești, pentru că de ani de zile cumpără asemenea cantități de lemn încât fiecare hoț de lemne se simte dator să-i vândă niște bușteni. 

Știam că Holzindustrie Schweighofer vând cherestea și în România, nu doar la export. Zilele astea, dedemanistii mi s-au părut la fel de jegoși ca emagienii, care fac specula cu măști. Pădurile sunt masca de protecție a României. Să furi masca asta, sau s-o ciuruiesti, pentru niște nenorociți de bani, mi se pare oribil. Am postat ceva pe facebook și mi-a scris un amic că și Arabescque, proprietarul brandului Mathaus, vinde produse de la Holzindustrie Schweighofer. 

Cumva e logic. Când unii fac profit și alții vor să facă profit ca ei. Nu m-ar miră să aflu că și alți mari vânzători de materiale de construcții cumpără lemn de la nemernicii de la Holzindustrie Schweighofer. Din fericire, asta poate înceta. Dacă Dedeman și Arabesque refuză să mai vândă, de mâine, lemne de la cei mai feroce taietori de păduri din istoria României, o să renunțe și alții. Holzindustrie Schweighofer va fi silit să vândă mai mult afară sau să producă mai puțin. Iar dacă și alți comercianți vor refuză să mai vândă lemnele Holzindustrie Schweighofer, se vor tăia, cu siguranță, mai puține păduri.

Acesta ar fi primul pas. Al doilea ar fi ca rahatul ăsta de stat român să se reformeze. Să nu mai pună imbecili și hoți ca miniștrii ai Mediului, să decapiteze mafia din Romsilva, să nu mai pună niște găini umane la Garda Forestieră. Masca asta a României, făcută din păduri, nu e de unică folosință. Nu o putem folosi și arunca la gunoi. Dacă facem asta, o să ne arunce și ea pe noi în insecuritate biologică, boli cronice si calamitati naturale. 

Dedeman? Arabesque? Se aude? 

Cărțile mele, tipărite exclusiv pe hârtie reciclată sau hârtie de import, astfel incat nici un copac din România să fie tăiat din cauza mea, sunt aici: https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica