Optzeci și cinci de cenți. Cam patru lei. Atât costa, săptămâna trecută, în China, o mască fpp3, adică cea mai eficientă masca posibilă. Am oferta și acum în telefon, un pdf de 5 pagini pe care l-am trimis mai multor autorități locale și naționale, dar și unor firme foarte mari din domeniul medical care fac, periodic, tranzacții cu instituții publice. Rezultatul? "De la voi din țară nu a fost nimeni interesat", mi-a spus englezul din firma care controlează fabrica aia de măști fpp3 din China. 

Repet: prețurile sunt de săptămâna trecută, când începuse deja jihadul mondial al cumpărăturilor de măști, viziere, pcr-uri, teste, etc. Oferta avea un singur clenci: comenzi de minim un milion de bucăți, plus cargo. Cu totul, prețul pe mască ar fi sărit doar puțin de un euro. Maxim 6 lei ar fi fost prețul final al unei măști profesionale de lupta anti-covid19. Extrem de puțin, chiar derizoriu. Cumva furios că eșuăm și când putem să ne salvăm, am pus mâna pe telefon și am sunat Statul. "Nu avem voie să cumpărăm din China", mi-a spus un înalt oficial local. "E complicat să cumpărăm noi, direct, mai bine ar fi printr-o firmă", mi-a răspuns și un oficial național. "Avem bani, dar trebuie să cumpărăm doar din Europa", mi-a spus și al treilea. 

Deci așa stăm. România este un stat jalnic, incapabil să schimbe regulile în timpul unei urgențe. Dacă România ar fi fost un pompier, pus în fața unui incendiu chiar în secția de pompieri, probabil că s-ar fi echipat, s-ar fi urcat în mașină, ar fi ieșit din curte, ar fi dat o tură prin cartier și ar fi intrat înapoi, pentru că procedura de stingere presupune: "deplasarea cu mașină la locul incendiului". 

Așa că vă propun să schimbăm și noi ceva. Eu, cel mai mare adversar al finanțării ONG-urilor, o să vă propun, în rândurile care urmează, să finanțați ONG-uri care se pot mișca rapid și pot cumpăra eficient produse medicale pe care să le doneze Statului. Și pentru că oamenii importanți pentru mine locuiesc în Ploiești, o să ma refer la cele care finanțează achizițiile pentru Spitalul Județean de Urgente Prahova, una din institutiile care "nu pot cumpara direct din China".  Singurul ONG in care am suficientă incredere incat să-l recomand este Cardio Team (link facebook aici), fondat de doi medici care au reusit să strangă 10.000 de euro intr-o singura zi. Carmen Ionică si Marian Albu sunt şefi ai secţiilor de Cardiologie şi Chirurgie II din Spitalul Judeţean, strang bani pentru achiziţia de aparatură de primă linie si materiale de protecţie pentru personalul medical: si au comandat deja măști, combinezoane și aparate de ventilație invazivă. Donatiile se pot face in contul Asociației Cardio Team - RO45BTRLRONCRT0221176501, deschis la Banca Transilvania. Am facut-o si eu, in dimineata asta. Fa-o si tu nu pentru că te rog eu, nu pentru ca asa e misto, ci pentru că statul roman este incapabil să asigure cele necesare combaterii pandemiei, iar asta nu este o afirmație politică, nu este o opinie de fost jurnalist. Nu, nene, e pe bune: statul român a avut posibilitatea să cumpere tot ce-i trebuie și nu a făcut-o. Pompierul a plecat cu mașină teleleu, in jurul stației. E timpul să pui mâna pe o găleată și să faci orice poți că să te salvezi. 

Nu dona bani în contul indicat dacă nu locuiești în Prahova și nu ai rude în vârstă care locuiesc în Prahova. Efortul asta, al tuturor, trebuie să fie orientat spre toate spitalele din România, astfel încât să nu mai apară situațiile cum este cea de la Suceava. Donează în orașul unde locuiești, unde locuiesc ai tăi. Și nu dona decât ONG-urilor respectabile și rtansparente. 

RO45BTRLRONCRT0221176501

Asociația Cardio Team

Loredana Mocescu este cofondatoarea unui grup de facebook făcut pentru producătorii agricoli din Ploiești, Prahova. Pe fondul spaimei de a mai merge la Carrefour, a penuriei de pe rafturile Kaufland și a scumpirilor vizibile din Lidl, vreo 10.000 de oamenii au intrat în acest grup, întrebându-se unii pe alții chestii de genul: "ai pe cineva care vinde roșii/găini/etc?". În doar două săptămâni, grupul a fost populat cu producători, iar tranzacțiile au început să curgă. Eu, mâncător de șuncă de casă, băutor de palincă de casă, ăla care n-a mai mâncat de 10 ani carne de pui injectată, branzeturi și mezeluri cu E-uri din magazine, chiar am apreciat demersul. O știam pe Moceasca, din diverse alte ocazii. Nu aveam o impresie excelenta despre ea, probabil nici ea despre mine. Dar la faza asta, cu grupul, mi-am zis "bravo ei, ce gest misto".

Pe de altă parte, dupa cateva zile am intrat tot mai rar pe grup. Erau o droaie de chestii care nu-mi plăceau. Oameni care-și puneau la vedere adresa, mobilul, interfonul blocului, practic la indemana oricarui hot. Oameni care se dădeau producători fără să fie. Tot felul de jigniri gratuite, gen "jegule, de ce vinzi roșiile cu 6 lei când alții le vând cu 3 lei?" sau plângeri de tipul: "doamne-iartă-mă, de ce mă sunați la trei noaptea să mă întrebați de ceapă?". Cu alte cuvinte, ca pe orice grup, o debandadă totală, aducătoare de probleme. Așa că m-am întrebat care ar putea fi nivelul următor. Soluția a venit de la MD, cel mai deștept prieten al meu: un magazin online pentru toți micii producători. Ceva ușor de configurat și de utilizat, pe care comenzile să ajungă rapid de la infometatii de la bloc la cei cu grădini, livezi, grajduri, stane, solarii, etc din Ploiești și din împrejurimi.

Așa s-a născut PiataPrahova.ro, un proiect facut peste noapte pe structura gradinaculegume.ro.

O piață în mijlocul internetului, care s-a populat rapid și cu clienți, și cu producători și din care nici eu, nici MD, nu facem un leu. Nu asta ne-am dorit. Nu acum. Până când nu s-o termina criza asta, totul o să fie gratuit. Noi am estimat finalul la 1 septembrie, când o să oferim producătorilor diverse servicii contra cost, dar numai daca vor. Fara condtionari, fara rahaturi. Dar până în septembrie fiecare vânzător de brânză sau cireșe are cinci luni în care să-și facă o bază solidă de clienți cu care să meargă înainte de unul singur, nu neapărat alături de noi. 

Și aici ajung la "moceasca". Cum am postat pe grup mesajul "băi, care te interesează, uite aici un magazin online unde poți să vinzi civilizat, nu doar membrilor grupului, ci și celor familiarizați mai degrama cu comerțul online decât cu lista asta interminabilă de poze", am fost exclus din grup. Cum ea este cea care administrează grupul, presupun că ea este autorul "exilului". 

Nu-mi dau seama de ce a facut-o. Dacă e să-mi aduc aminte de ce n-o placeam foarte mult, aș zice că Moceasca suferă de "capra vecinului". Dacă e să mă uit în conversațiile avute cu ea, aș zice că imi plateste polite absurde. În ambele variante, dar și în altele, Moceasca a făcut un deserviciu major producătorilor agricoli din grup. A acționat ca PSD: care a mărit mereu pensiile scumpind în același timp gazele, mâncarea și medicamentele, ținând astfel pensionarii într-o stare de dependență electorală. Și PSD, și PDL, și PNL, au avut perioade când încercau să mă oprească pe internet. Unora le-am și zi: "băi băieți, mai bine găsiți pe cineva să dea cu mașina peste mine, că netul e prea mare ca să ridicați garduri, ca niște cretini patentati, in jurul meu". Logic, s-au lasat pagubasi. 

Ce nu pricepe Moceasca este că vremurile cenzurii cretine au apus de mult. Nu mai poți "omorî" pe nimeni pe internet. Nu contează că eu nu sunt în grupul ăla, zecile de mii de cititori adunate lunar pe acest blog sunt, iar mesajul meu va ajunge acolo și dacă vreau și dacă nu vreau. Grupul ăla nu este al ei, așa cum România n-a fost țara lui Carol I, deși el a făcut-o. Nu te poți improprietari cu oameni, chiar dacă, de la muncă grea de zi cu zi, nu-și bat capul cu ce vrei tu de la ei. 

Și gata cu Moceasca. Îi urez să fie sănătoasă. O să fiu ceva mai atent decât eram la afacerile ei, mai ales la alea care au nevoie să fie privite prin altă perspectiva decât a ei. Iar despre tandemul PiataPrahova.ro / gradinaculegume.ro.va mai zic doar atât: e foarte șmecher. Producătorii vând și livrează fără să le ia nimeni vreun leu din munca lor, iar clienții pot face comenzi multiple care se spliteaza singure și ajung direct la oameni d-aia mișto, cu palmele bătătorite de muncă.  

Si dati-le în pula mea de hipermarketuri. Păstrați-le pentru detergenți, scutece, șampon. Mâncarea, dacă nu cumva vă hrăniți doar cu trufe și quinoa, cumpărați-o local. 

*******

pentru cei normali la cap, cărțile mele, 

ambalate individual înaintea epidemiei și manipulate cu mănuși,

te așteaptă cu autograf și transport gratuit aici 

https://bogdanstoica.ro/shop

De câteva zile, după ora 20.00, încep să aud o litanie din stradă. "Nu mai ieșiți din casă, nu mai ieșiți din casă!". Aseară m-am uitat pe geam și am văzut sursa zgomotului: o mașină de poliție.

Pe bune, băieți? Pe bune?

În condițiile în care zeci de mii de persoane sunt într-o autoizolare relaxată, și alte câteva mii în carantină, voi blocați o mașină de poliție si doi politisti pentru chestia asta? Păi există firme care se ocupă cu asta. "Reclamă sonoră" se numește în actele administrației publice. Apelați la aceste firme, in pula mea. Sau luați-vă angajații care freacă duda și dați-le această sarcină. O boxa de-aia mare, un memorystick și o chingă costă 300 de lei. Cumpărați zece chestii de-astea și puneți-le noaptea pe mașinile care ziua duc angajații să curețe spațiile verzi, blochează roți, plimbă functionarasi de colo-colo cu hărtii. Sau chemati voluntari, ca e plin de voluntari, de oameni care vor sa ajute.

Lăsați polițiștii să se ocupe de lucrurile importante, vă rog. Cu adevărat importante. 

Hai, că se poate.

*******

cărțile mele,

ambalate individual înaintea epidemiei și manipulate cu mănuși,

te așteaptă cu autograf și transport gratuit aici 

https://bogdanstoica.ro/shop

A fost nevoie de criza asta să mă lase fără clienți pe joburi foto ca să-mi dau seama că există o piață a fotografiei pe care n-am atacat-o niciodată și încă una în care m-am mișcat sporadic. Și a fost destul de aiurea să recunosc că  străbunicii aveau dreptate când au spus "Nevoia te învață". Așa e. Gândiți-va că Israelul are suprafața de teren agricol cât județul Constanța dar reușeste, prin tehnologie și eficiență, să hrănească opt milioane de oameni. Ar fi ajuns la performanța asta dacă aveau terenuri agricole cat Egiptul? Mă îndoiesc. Și cu asta ajung la titlu, și la afacerile care vor genera, în perioada asta de restriște, bani frumoși pentru antreprenori.

1. Firmele de pază. Sistemele pasive de pază și securitate (camere video, smart locking, senzori), nu mai sunt de ajuns, când închizi o fabrică sau un mall de două hectare. Îți trebuie oameni la pază, care să intervină când niște unii vor dori să dea o tură prin clădirile tale. 

2. Casele cu curte. Eu stau la bloc, va asigur că procedurile de biosecuritate sunt un coșmar, înainte nu-mi păsa că în lift miroase a parfum. Acum mă gândesc dacă nu cumva prin moleculele alea care plutesc prin aer nu se ascunde și un nenorocit de coronavirus. La casă, safety-ul e mult mai ușor de realizat. 

3. Sisteme de creștere a autonomiei casnice. Panouri solare. Pompe de căldură. Sisteme de ventilare inteligentă. Stații de compost. Solare. Sisteme inteligent de irigat. Tot ce te poate ajuta să cheltuiești mai puțîn sau să depinzi mai puțin de exterior. 

4. Miniproductia de legume/fructe. Cei 500 de metri pătrați de curte pot fi transformați cu costuri relativ reduse în grădină de legume, solar, plantație, livadă, etc. Iar clienții vor veni singuri. Vecinii, rudele, prietenii, toți vor fi fericiți să evite expunerea la sistemele de recirculare a aerului dintr-un supermarket.

5. Cateringul. Nu ca acum, a-la-carte, ci cateringul de aprovizionare. Cinci litri de ciorbă. Patru kile de tocană. Douazeci de șnițele. Abonamente de x kile de mâncare săptămânal, cu tot cu fructe, pâine, băuturi. Eu, de exemplu, când comand mâncare, asta caut. Ca să nu comand zilnic. 

6. Cărți pe tema do-it-yourself. De exemplu, eu vând mai bine, zilele astea, cărțile Străbunicii legate de stomatologie și de cooking. Motivul? În cartea despre istoria stomatologiei sunt vreo 20 de rețete de pastă de dinți care se pot face cu ingrediente destul de ușor de găsit. În cea de rețete de desert abundă combinațiile culinare cu ingrediente comune, ușor de găsit, că acum o sută de ani nu aveai la orice colț de stradă o sursă de lime sau de avocado.

7. Comerțul cu aur. Probabil nu vă uitați la prețul aurului, dar tot crește. Crește mai mult când e război, instabilitate politică sau când există riscuri de sănătate, iar aceste zile întrunesc toate cele trei condiții. Acum un an se vindea cu 190 de lei gramul. Acum e 230 de lei. Și o să mai crească, pun pariu, la ce orizont economic se arată. 

8. Cursuri online. Oamenii vor să investească în continuare în educația copilului, vor să învețe să facă singuri diverse lucruri, vor să se pregătească pentru un job. Să înveți de-acasă va fi alegerea perfectă atunci când strada este o amenințare. 

9. Importul de produse medicale și conexe. România are infrastructura medicală la pământ. Dacă ar fi să luăm lucrurile în serios, ar trebui să facem schimbări majore: mai multe dispensare ca să luăm din presiunea pusă pe spitale, dotări de top in spitale. Nu le avem în țară, deci cineva trebuie să le aducă. 

10. Comerțul cu artă. Nu sunt mulți clienți, dar nu lipsesc. Când ai două milioane de lei la bancă și vezi că din cauza cursului ai rămas cu 1,7, începi să te gândești la alte variante de investiții. Să cumperi lucruri care-și mențin valoarea indiferent de contextul social sau economic. Iar arta asta face: conservă și chiar crește valoarea banilor. Acum doi ani am cumpărat și făcut cadou, unor persoane dragi, două tablouri, ale unui pictor contemporan, cam cu o mie de euro bucata. Acum fiecare din ele valorează între 1200-1.400 de euro, pentru că a crescut cota acelui pictor. Și dacă valoarea le-ar fi rămas la o mie de euro era ok, pentru că în ultimii doi ani, euro a luat-o razna. 

O firmă mișto de pază, care poate securiza si un stadion, găsiți AICI. Singura bijuterie pe care o stiu este aici. Un magazin online de artă cu o ofertă bogată găsiți AICI. Cărtile mele cu rețete vechi sunt AICI.

În perioada asta, la cererea mai multor cititori/clienți, am demarat un serviciu de consultanță de marketing pe timp de criză: sesiuni de videocall (whatsapp) sau (fb messenger), unu la unu, pe durata a 90 de minute. Înscrieri la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

E incorect să-i punem pe toți doctorii în aceeași oală, când vine vorba despre noul coronavirus. Pentru că nu erau toți la fel nici înainte de pandemie, deci nu vor reacționa la fel acum. Din experiență mea, de aproape 20 de ani de jurnalism de teren, pot să-i împart pe doctori în cinci mari categorii.

1. Doctorii de specialitate buni, competenți, cu drag de meserie și de oameni, care iau noua sarcina firesc, ca pe o etapă din viață lor profesională.
2. Doctorii de specialitate care n-au mai deschis de mult o carte, n-au mai consultat de mult un pacient grav, jobul fiind, de obicei, de a examina superficial pacientul și de a-l trimite cu Ambulanță  la un spital mare. Pe ăștia îi găsești de obicei în orașele mici.
3. Doctorii competenți dar cinici și comozi, care fac meseria asta doar pentru bani. Dacă nu ies bani nu se implică, nu-și bat capul, merg acasă, la milioanele de euro făcute din șpăgi pe operații, prescripții aiurea cu decontări grase și concedii medicale false. 
4. Doctorii care nu-s de specialitate dar le e rușine să nu se implice, pentru că știu cum ar fi priviți după ce trece pandemia. Își fac treaba bine, dar nu dau în brânci. 
5. Doctorii care și-au luat examenele pe șpagă, iar competența lor este de nota doi, nici măcar de cinci. Nu respectă procedurile pentru că nu le cunosc, nu pentru că nu vor. Fac tratamente aiurea pentru că atâta știu, nu pentru că nu le pasă. 

1. - controlul averilor personale
2. - verificarea conflictelor de interese
3. - teste profesionale periodice
4. - examene pe bune de management spitalicesc
5. - verificarea concediilor medicale

Deasupra acestor măsuri, ar trebui să fie un pact politic național, semnat de Barna, Băsescu, Ciolacu, Cioloș, Kelemen, Orban, Ponta, care să sune așa: "Dragi români, să vă băgați pula în gurile noastre de imbecili dacă vom mai numi doar pe criterii politice vreun director de spital, vreun șef de DSP sau vreun secretar de stat în Ministerul Sănătății, că uite în ce căcat ne-au băgat și ce voturi din pulă o să mai luăm noi la următoarele alegeri". 

*******

cărțile mele, cu autograf și transport gratuit, te așteaptă aici bogdanstoica.ro/shop

mancărică bună, direct de la producători, găsești aici: piataprahova.ro/ 

Aseară am dat block unui tip pe care-l consideram chiar mișto. Mi-a scris ieri, pe zi, arătându-mi niște dubioșenii marca Vlad Voiculescu. Aveam treabă, așa că i-am spus că vorbim "mai încolo". După amiază am citit ce mi-a trimis. Nu era nimic nou, așa că am trecut peste. El nu. Pe la 12 noaptea, îmi scrie "nu uita de mine". De parcă eram angajatul lui, care nu-i trimisese excelul cerut. De parcă îi eram dator. De parcă era problema mea că interesele lui de afaceri se intersectau cu interesele Magic Team, cum zic eu grupării VV.

Așa că i-am trimis un mesaj politicos în care i-am spus că-mi bag pula în prioritățile lui și în Vlad Voiculescu dacă-mi mai scrie căcaturi la miezul nopții, când orice om normal fute ceva, bea ceva sau se uită la netflix, evitând securiștii și securistoizii. Băi, și în loc să zică "scuze, nu mi-am dat seama cât e ceasul", el răspunde cu "stai, că-s prins cu un live". Așa că i-am dat unfriend și block. 

Lucru pe care o să-l mai fac zilele astea cu toți cei care au manifestări similare, de proști nepoliticoși. Cei care-mi scriu seara sau noaptea pe subiecte care-i macină, deși ar putea să se abțină și să-mi scrie a doua zi, într-un interval orar normal. Că nici eu nu le bat noaptea în ușa ca maniacul, pe teme care mă interesează pe mine. Gen: "Auzi, nevasta-ta, când ți-o suge, stă deasupra sau lateral? Ce te superi, mă? Cum adică să te intreb mâine? Păi până mâine uitam și mă interesează subiectul acum, că am văzut pe net un filmuleț și.... Hai mai da-te'n pula mea de figurant, ce să-ti spun, zici că te-am omorât. Pune și tu o pătură pe ușă, la interior, să nu mai auzi când bat, dacă te deranjează. Cum adică trebuia să te întreb mâine? N-auzi că până mâine uitam?!".

Nu-mi mai scrie după ora 18.00 dacă nu-mi ești client. Nu-mi mai scrie noaptea dacă nu faci parte dintre rude sau prietenii apropiați. Să-mi bag pula în morții și răniții mă-tii dacă mă mai deranjezi aiurea. Reînvață bunele maniere, dacă le-ai uitat. În gâtul mă-tii. 

*******

pentru cei normali la cap, cărțile mele, 

ambalate individual înaintea epidemiei și manipulate cu mănuși,

te așteaptă cu autograf și transport gratuit aici 

https://bogdanstoica.ro/shop

Nu mă mai uit la știri pe net. După părerea mea, marile platforme de știri au pierdut războiul cu etica de război. Titlurile sunt alarmiste, cu greu dai de un text echilibrat, iar informația nu se mai verifică, am văzut că și platformele agențiilor de știri au ajuns să difuzeze fake-news și manipulări din dorința de a nu pierde cele câteva clickuri generate de o anumită căutare de cuvinte pe google. Așa că mi-am redus drastic consumul de știri. Mă uit la ora 13 la ce anunță grupul de comunicare strategică, mă uit pe câteva site-uri internaționale și arunc o privire în wc-ul emoțiilor tuturor: facebook. Aici am și văzut prima referire la Sergiu, Făt-Frumos din Dallas, cartierul nimănui din Iași. Erau mișto-uri. "S-a dus cu calul la Maternitate, ha-ha. Sarakul. Ce gherțoi. Huo". 

Am fost curios și am căutat știrile. Zece fonfleuri senzaționale dar și un video care m-a lăsat mască. Am văzut un puștan d-ăla, îmbătrânit prea devreme de griji, care câștigă 30 de lei căutând și vânzând fier vechi, cu o casă vai de capul ei într-un fel de Ferentari al Iașiului, cu nevasta în Maternitate și încă trei copii acasă și cu un discurs care mi-a pus un hod în gât. "Nevasta MEA. Copiii MEI. Mi-e greu DAR E PENTRU COPIII MEI. Nu mi-a păsat de amendă, eu TREBUIA să mă duc la soție". Și s-a dus, mă. Cu calul. Patruzeci de fuckin' kilometri, tranca-tranca, fără șa. Ați călărit vreodată? Fără șa și scări, trapul sau galopul ți se duc direct în coloană, mușchii croitori te dor de te caci pe tine într-o jumătate de oră de mers domol, în manej. Imaginati-va cum a fost pe hartoapele vietii, zeci de kilometri, cu un cal antrenat să tragă de o căruță, nu să meargă lin, cu prințu'n spate. 

Întâi mi-a fost rușine. Nu am făcut niciodată ceva atât de romantic pentru nici o tipă. 

Apoi mi-a fost și mai rușine. Eu am, în acest moment, probleme cu vânzarea cărților și cu fotografia, piețele au scăzut dramatic. Dar am acoperiș, apă caldă, frigiderul plin, facturile plătite și pe nimeni bolnav în familie. Am și 135 de cai, sub capota masinii. Baiatul ăsta nu are nimic din ce am eu și totuși dă mai mult decât mine. 

Apoi am simțit revoltă. De ce pula mea să razi de acest erou? Cât de prost ești dacă razi de el? Așa că am postat pe facebook un mesaj în care nu doar îl lăudam pe Făt-Frumos, ci îi puneam la locul lor pe imbecilii care l-a ironizat și înjurat. Iar efectul a fost....

Și mi-am dat seama că băiatul ăsta nu este doar erou de poveste, ci o carte de povești pentru fiecare. Pentru unii este "Povestea dragostei în timpul pandemiei", pentru altii este "Povestea familiei creștine autentice", pentru iubitorii de cai este "Povestea calului care a salvat ziua" etc. Băiatul asta a dat speranță, în ultimile ore, cât n-a dat președintele Iohannis în ultimele 30 de zile. Ne-a făcut pe toți să ne acceptăm mai ușor problemele create de autoizolare și de criză, văzându-le pe ale lui. Și asta îl face pe Sergiu eroul lunii martie. Ne-a întărit psihic pe toți, chiar înainte de marele val de îmbolnăviri. Iar darul este fabulos. Sergiu ne-a transmis, intr-un limbaj universal, mesajul: "o să fie bine".

Voi reveni cu informații, în acest text, luni sau marți, după ce găsesc o cale sigură de a-i trimite ce am de gând să-i trimit (carti pentru el, sotie si copii, plus ceva aducator de noroc, celui mic). Văd că mulți cititori de-ai mei vor să-i trimită bani. N-o faceți, încă, prin terțe persoane, hai să așteptăm câteva zile ca cineva din Iași să-i deschidă lui Sergiu un cont personal la bancă. Doar așa vom fi siguri că nu-i fură nimeni banii. 

Eu o să caut și un primar sau un alt oficial local, pentru că Sergiu are nevoie de ajutor administrativ. Înțeleg că își construiește singur o casă, în no mans' land-ul din jurul Iașului. Ar fi o greșeală, la Ploiești genul asta de case ridicate fără autorizație de construcție sunt demolate, periodic, de autorități. Cred că Sergiu trebuie consiliat să se mute rapid cu nevasta și copiii într-o locuință autentică, cu baie, și de acolo să înceapă să strângă bani, să cumpere un teren, să facă acte, etc. 

Cum ziceam, o să revin. Făt-Frumos din Dallas merită un pic de bătaie de cap.  

*******

cărțile mele,

ambalate individual înaintea epidemiei și manipulate cu mănuși,

te așteaptă cu autograf și transport gratuit aici 

https://bogdanstoica.ro/shop

Boamba de Firea se așează la șuetă cu Streinu-Cercel și începe să spună cum o să cumpere 10.000 de teste să le facă "la scară blocului", peste tot prin Vucuresti, ca "să ia pulsul epidemiei".

Streinu-Cercel începe o poveste aiuritoare cu moși și babe care coboară din bloc la fiecare 15 minute, cu dube care străbat cartierele, cu pula mea. Repetă insistent "zece mii de testări". El fără zece mii nu discută, să fie clar.

Ca să faci repede 10.000 de teste pe străzi, îți trebuie măcar 100 de pcr-uri. Și asta mă face să:

1. cred că cineva are 10.000 de teste de vânzare. Nu de-alea de 50 de lei, ci de-alea de 20 de euro.

2. cred că cineva are vreo 100 de pcr-uri de vânzare. Nu de-alea de 8.000 de euro, ci de-alea de 70.000 de euro.

3. cred că cei doi "cineva" au multe lucruri în comun cu Streinu-Cercel.

Dacă nu știți cine e Streinu-Cercel, vă explic: este tipul ăla care vă zicea că spirtul nu e bun și că trebuie să vă cheltuiți banii pe dezinfectanți profesionali. Asta deși spirtul si alte "bauturi" de peste 70 de grade sunt ok in viziunea OMS.

Mare om, mare caracter, Streinu-Cercel. Dacă-l mai văd o dată la tv o să-mi imaginez că DNA nu mai există.

Cărtile mele sunt AICI.

... ăsta ar fi cel mai bun moment. Criza cronică de lideri autentici, psihoza sub care trăiește populația, condițiile economice dificile - toate sunt condiții perfecte pentru apariția de politicieni cu adevărat populari. Nu mă credeți? Uitați-vă la Raed Arafat. Acum două luni era la nivelul "băiat bun, dar are și el combinațiile lui". Acum este la nivelul "salvează-ne, Arafat, doar în tine avem încredere". Dacă Raed Arafat zice "candidez la Primăria Capitalei, o să vindec acest oraș", cred că iese primar cu 80%. 

Nu urmăresc cu mare atenție politica la nivel național. În opinia mea, nu cei care conduc partidele sunt decidenții, așa mă doare fix în pulă de ce spun Orban, Ciolacu, Barna, Cioloș, pe care ii consider niște păpușele cu cheițele înfipte în spate. La nivel local (mă refer la satul meu, Ploiești, sectorul 7), mă uit cu amuzament, pentru că văd niște mesaje atât de proaste și niște poziționări atât de cretine încât ai crede că oamenii vor să devină complet antipatici și să ia zero voturi.  

Ce vreau să zic este că, în acest moment, orice scenariu politic făcut înaintea pandemiei, orice lista de favoriți la câștigarea unor alegeri, orice plan electoral - trebuie aruncate toate la coșul de gunoi. Pandemia va reseta complet politica românească și ne vom trezi cu jucători complet noi. 

O să fie fun. :)

*******

cărțile mele,

ambalate individual înaintea epidemiei și manipulate cu mănuși,

te așteaptă cu autograf și transport gratuit aici 

https://bogdanstoica.ro/shop