despre proștii din publicitate și împrumuturile PROVIDENT. studiu de caz.
Toată hipsterimea cretina din advertisingul românesc a căzut pe spate zilele astea, văzând campania Provident, care a difuzat pe tv un spot IN care, în locul acelor informații utile despre împrumuturi scrise mic-mic în josul ecranului, a postat textul "Această reclamă este vizionată de peste 1.500.000 de români. Ne intrebăm câți citesc detaliile pe care instituțiile financiare le pun în reclame. Sau în contracte. Așa că dacă ai avut curiozitatea să citești acest text, sună la 021 94 52 (număr cu tarif normal) și primești un premiu garantat".
Și da-i, și lauda-i, că ce creativi, ce idee, cât suntem de marfă și de cool și de uber, iar compania asta de creditare e așa un munte de etică și corectitudine, și ce oameni, și ce superb, și ce viitor, adică exact ce publică pe facebook, nonstop, disfuncționalii ăștia retardați, care se dau megadestepti și informați, dar care sunt tot atât de naivi pe cât e o fată de 19 ani din Bolintin-Vale când o invită, galant, la veceul din Fratelli, Codin Maticiuc, ca să-i sugă, doar puțin, pula.
De fapt, Provident a încălcat legea. Pentru că Legea a obligat băncile și alte instituții de creditare să difuzeze pe ecran informații tehnice, utile: "informațiile prezentate în spoturile publicitare trebuie să fie complete și corecte în privință prețurilor sau a tarifelor; acestea vor fi prezentate integral, incluzând, pe langă taxa pe valoare adăugată, și toate taxele suplimentare, astfel încât interesele financiare ale publicului să nu fie afectate". Până să se introducă această obligație legală, telespectatorii erau manipulați și mințiți cu un tupeu incredibil de publicitarii care făceau mai toate spoturile, nu doar cele ale Provident. Din perspectiva asta, mă aștept ca CNA să amendeze Provident pentru încălcarea Legii Audiovizualului 504/2002.
Ulterior, băncile și publicitarii lor (cretini) au găsit o metodă să se pișe pe normele CNA, înghesuind pe ecran atât de mult text, încât literele să fie mici, schimbările de slide-uri de text să fie rapide și omul să nu poată citi nimic. De-asta nu citește nimic, nimeni, pe ecranul televizorului, nu pentru că n-ar vrea să afle mai multe. Privind asa, corect, lucrurile, observi usor ca marea găselniță creativă a celor de la Provident e doar un căcat dat cu sclipici. E ca și cum ai găuri găleata unei fântâni și apoi ai publica un studiu numit "9 din 10 oameni scot apa din fântână, dar nu o beau".
În al treilea rând, trebuie ca Provident să demonstreze, oficial, că reclamă aia a fost văzută de 1,5 milioane de români. Iar dacă nu o poate face, să fie amendată din nou.
În al patrulea rând, hai să va arăt ce difuzează Provident acolo, jos, pe ecran, cu litere mici-mici. Că sigur n-ați citit niciodată.
În final, trei chestii:
1. Provident nu e o companie de creditare cu o etică demnă de admirat. Dacă era, spoturile lor afișau mare și frumos că iau o cârcă de bani pe chestia aia cu "adus banii acasă", și că produsul lor de creditare are o dobândă uriașa, iar pe site-ul lor apăreau toate informațiile astea, tehnice, nu doar unele. De exemplu, comisionul ăla de 910 lei nu apare pe site. Apare, în schimb, "completează formularul și te sunăm noi". Ce credeți, ar mai completa cineva formularul ăla, dacă ar ști cât o să-l coste?
2. Publicitarii care lucrează pentru bănci și alte companii de creditare sunt la fel de nocivi, de multe ori, ca însăși băncile. Ei scriu acele mesaje înșelătoare, manipulatoare și perverse, astfel că tu să ți-o furi de fiecare data când pui botul la un spot tv. Ei știu adevărul, dar îl ascund deliberat, ajutând de multe ori banca să fenteze obligațiile legale de comunicare. Sunt ca interlopii aia aparent fără importanță, care însă țin de mâini și de picioare tipa pe care o violează interlopul-șef.
3. Dacă ești genul de tâmpit care semnează cu ochii închiși un contract de credit, te rog eu, împrumută-te la mine! Fac eu un credit de nevoi personale la bancă cu 30% dobândă, iar tu te împrumuți la mine cu doar 136%, nu cu 138%, ca la Provident. Păi nu e misto? Dacă mai ai câteva rude la fel de cretine ca tine, în câteva luni îmi iau un fullframe mirorless de la Fuji, o nebunie, dacă-l vezi mori. Iar tu economisești vreo 20 de lei, cu care poți să-ți cumperi trei litri de motorină cu care să-ți dai foc și să mori în chinuri, ca un imbecil ce ești. Aaa, și să nu uit: comisionul meu, ca să-ți aduc împrumutul acasă, e doar 908 lei, nu 910 lei, că la Provident. Adică îți rămân încă doi lei, cu care poți să duci o viață de doi lei. Idiotule.
Și da-i, și lauda-i, că ce creativi, ce idee, cât suntem de marfă și de cool și de uber, iar compania asta de creditare e așa un munte de etică și corectitudine, și ce oameni, și ce superb, și ce viitor, adică exact ce publică pe facebook, nonstop, disfuncționalii ăștia retardați, care se dau megadestepti și informați, dar care sunt tot atât de naivi pe cât e o fată de 19 ani din Bolintin-Vale când o invită, galant, la veceul din Fratelli, Codin Maticiuc, ca să-i sugă, doar puțin, pula.
De fapt, Provident a încălcat legea. Pentru că Legea a obligat băncile și alte instituții de creditare să difuzeze pe ecran informații tehnice, utile: "informațiile prezentate în spoturile publicitare trebuie să fie complete și corecte în privință prețurilor sau a tarifelor; acestea vor fi prezentate integral, incluzând, pe langă taxa pe valoare adăugată, și toate taxele suplimentare, astfel încât interesele financiare ale publicului să nu fie afectate". Până să se introducă această obligație legală, telespectatorii erau manipulați și mințiți cu un tupeu incredibil de publicitarii care făceau mai toate spoturile, nu doar cele ale Provident. Din perspectiva asta, mă aștept ca CNA să amendeze Provident pentru încălcarea Legii Audiovizualului 504/2002.
Ulterior, băncile și publicitarii lor (cretini) au găsit o metodă să se pișe pe normele CNA, înghesuind pe ecran atât de mult text, încât literele să fie mici, schimbările de slide-uri de text să fie rapide și omul să nu poată citi nimic. De-asta nu citește nimic, nimeni, pe ecranul televizorului, nu pentru că n-ar vrea să afle mai multe. Privind asa, corect, lucrurile, observi usor ca marea găselniță creativă a celor de la Provident e doar un căcat dat cu sclipici. E ca și cum ai găuri găleata unei fântâni și apoi ai publica un studiu numit "9 din 10 oameni scot apa din fântână, dar nu o beau".
În al treilea rând, trebuie ca Provident să demonstreze, oficial, că reclamă aia a fost văzută de 1,5 milioane de români. Iar dacă nu o poate face, să fie amendată din nou.
În al patrulea rând, hai să va arăt ce difuzează Provident acolo, jos, pe ecran, cu litere mici-mici. Că sigur n-ați citit niciodată.
Asta e cu cap, recunosc. Provident vizeaza fix publicul ala care nu se descurca in hartogaraia dintr-o banca, mai de la tara, mai lent cu pixul, care chiar prefera ca un consultant sa vina la el acasa, cu banii si cu hartiile, pe care, cel mai probabil, o sa-l ajute sa le completeze. Si pun pariu ca agentul Provident nu incepe discutia cu: "Buna ziua. Sunt Ionel, de la Provident, iar faptul ca ma aflu aici va costa 910 lei. Vreti sa continuam procedura sau plec?". Nu. O sa-l "impacheteze" pe fraier pana semneaza, si pe urma o sa-l informeze asupra costurilor REALE ale creditului.
A doua chestie care apare pe ecran - repet, nu pentru ca Provident e o companie misto, ci pentru ca ii obliga CNA - este DAE. Dobanda anuala efectiva, adica costul total al creditului, nu harneala aia cu una la suta, doi la suta, caca-maca, ce ieftini suntem. Nu, nene. Costul total. Si ia fiti atenti cat e costul total al unui credit Provident:
În final, trei chestii:
1. Provident nu e o companie de creditare cu o etică demnă de admirat. Dacă era, spoturile lor afișau mare și frumos că iau o cârcă de bani pe chestia aia cu "adus banii acasă", și că produsul lor de creditare are o dobândă uriașa, iar pe site-ul lor apăreau toate informațiile astea, tehnice, nu doar unele. De exemplu, comisionul ăla de 910 lei nu apare pe site. Apare, în schimb, "completează formularul și te sunăm noi". Ce credeți, ar mai completa cineva formularul ăla, dacă ar ști cât o să-l coste?
2. Publicitarii care lucrează pentru bănci și alte companii de creditare sunt la fel de nocivi, de multe ori, ca însăși băncile. Ei scriu acele mesaje înșelătoare, manipulatoare și perverse, astfel că tu să ți-o furi de fiecare data când pui botul la un spot tv. Ei știu adevărul, dar îl ascund deliberat, ajutând de multe ori banca să fenteze obligațiile legale de comunicare. Sunt ca interlopii aia aparent fără importanță, care însă țin de mâini și de picioare tipa pe care o violează interlopul-șef.
3. Dacă ești genul de tâmpit care semnează cu ochii închiși un contract de credit, te rog eu, împrumută-te la mine! Fac eu un credit de nevoi personale la bancă cu 30% dobândă, iar tu te împrumuți la mine cu doar 136%, nu cu 138%, ca la Provident. Păi nu e misto? Dacă mai ai câteva rude la fel de cretine ca tine, în câteva luni îmi iau un fullframe mirorless de la Fuji, o nebunie, dacă-l vezi mori. Iar tu economisești vreo 20 de lei, cu care poți să-ți cumperi trei litri de motorină cu care să-ți dai foc și să mori în chinuri, ca un imbecil ce ești. Aaa, și să nu uit: comisionul meu, ca să-ți aduc împrumutul acasă, e doar 908 lei, nu 910 lei, că la Provident. Adică îți rămân încă doi lei, cu care poți să duci o viață de doi lei. Idiotule.
Etichetat cu