v-o prezint pe mihaela, personalizatoarea de vacanțe

Cum îți dai seama dacă ești într-o agenție bună de turism? "E foarte simplu: du-te la sediul lor și pune problema așa: aș vrea un sejur, dar nu știu nici ce durată să aibă, nici când, nici destinația, nici nu m-am gândit la un buget anume. Propuneți-mi ceva... Dacă începe să-ți ofere variante, din care cel puțin una ți se potrivește, ai în față un agent bun de turism. Dacă nu, schimbă agenția", îmi explică Mihaela. Nu prea pricep de ce-mi oferă informația asta, am senzația că se sabotează singură. Sau e atât de sigură pe ea? 

Sunt la Mika Travel, o agenție de turism cu sediul în centrul Ploieștiului, pe lângă Quick. Pe Mihaela Stanciu, proprietara agenției, am cunoscut-o prin Laura, cele două sunt bune prietene, și acum terminăm o discuție începută acum câteva săptămâni, când eu făceam fotografii la un eveniment Mika Travel. Eu nu-s fanul agențiilor de turism, pentru că am senzația că vând produse prea rigide pentru mine, iar Mihaela insista că gândesc așa doar pentru că n-am lucrat niciodată cu o agenție bună, ca a ei. "Să mori tu?", mi-a venit să-i zic... Și-am venit să văd care-i șmecheria ei.

Mika Travel este urmașa agenției Oniro, una din cele mai vechi agenții de turism din România. "Mama și tatăl meu, împreună cu o prietenă bună, Ioana, au fost toți ghizi de turism. După Revoluție, au făcut agenția toți Onipan, care s-a scindat ulterior în Oniro și Passion". Mihaela, ca fiică a doi ghizi pasionați de meseria lor, nu putea să aibă altă carieră. "Cred că aș fi fost medic, dacă ar fi fost să o iau pe alt drum profesional. Am rezolvat asta, mai târziu, căsătorindu-mă cu un medic, pentru că de turism n-am putut scăpa, e un microb mult prea puternic..."

Avea 14 ani când a început să vină la agenție, în 1991. "Am făcut tot ce nu voiau angajații să facă, eram un soi de intern. N-a fost ușor, pentru că nici mama nici tata nu m-au învățat niciodată nimic, eu trebuia să fur meseria, ceea ce mi se părea ciudat, pentru că pe angajați îi instruiau permanent. Abia târziu am înțeles de ce, pe mine mă pregăteau pentru orice, nu doar pentru o sarcină sau alta și a fost foarte bine că au făcut așa, acum mă descurc în orice situație posibilă. După aceeași logică, după 1996, când mama mi-a făcut carte de muncă, am fost plătită cu salariul minim mult timp, deși restul colegilor erau plătiți ok. Până n-am demonstrat că mă pricep n-am văzut un leu în plus".

Pe urmă a început o perioadă proastă.

Întâi a murit tatăl Mihaelei, într-un accident rutier, în Turcia, unde plecase la contractări. Apoi a venit criza. Apoi moartea tatălui și problemele economice au început să-și pună amprenta pe starea de sănătate a mamei. Oniro, dintr-o agenție redutabilă, cu o clientelă numeroasă și valoroasă financiar, a început să fie criticată, reclamată și chemată în instanțe, unde pierdea procesele pe bandă rulantă. Au mai trecut ani buni până când fondatoarea agenției a înțeles că e timpul să se retragă și să-i dea Mihaelei mână liberă în conducerea afacerii. Era însă târziu, într-un domeniu în care reputația contează mai mult decât calitatea serviciilor oferite și într-un moment în care orașul era doldora de agenții de turism noi, unele bune, unele cu un marketing agresiv. Era timpul ca brandul Oniro să dispară. Nici asta nu s-a putut face fără scandal. Scandalul banchetului ratat din Bulgaria.

Și acum găsești urme pe net din scandalul ăla. În 2010, câteva sute de elevi din Ploiești, care plătiseră o sumă frumușică pentru a face banchetul de final de liceu în Bulgaria, făceau audiență televiziunilor românești protestând pentru că nu aveau cazare. "A fost un coșmar. Colaboratorii noștri din Bulgaria, cu care lucram de opt ani, au decis să ne dea țeapă cu 40.000 de euro, pe care îi plătisem în avans. Eram cu elevii acolo, la hotelul din Bulgaria care refuza să ne cazeze, pentru că nu fusese plătit nici un euro, copiii plângeau în autocare, părinții lor mă sunau și mă amenințau, mă suna și poliția română, și de la ambasadă.... Când am făcut cale întoarsă spre România cu cele șase autocare pline eram singura care nu plângea. Căutam soluții, pentru că nu voiam să-i aduc acasă, atât de triști, pe copiii rămași fără banchet. Și am găsit: Best Western Hotel Mamaia a făcut imposibilul și în doar câteva ore mi-a aranjat 350 de locuri de cazare și un banchet care e ieșit fenomenal. Acum țin minte doar momentul în care am oprit autocarele, la intrarea în România, i-am dat jos pe copii și le-am spus: "am promis banchet, așa că facem banchet; nu mergem acasă, ci la Mamaia". A ieșit atât de bine încât nimeni nu m-a mai criticat, la întoarcere. Și acum am produsul ăsta, banchetul de final de liceu, și-mi iese bine de fiecare dată. Brandul însă era compromis total, "țeapa Oniro" a fost cea mai blândă formulă folosită, în acele zile".

"Am fondat Mika Travel într-un context cam aiurea. Tata nu mai era, mama nu-mi mai era de ajutor, iar sora mea a preferat să urmeze alt drum. Am preluat ce mai rămăsese din portofoliul de clienți, am păstrat vechii angajați ai mamei și am dat drumul la treabă. Am vorbit cu toți clienții vechi și pentru că o mare parte dintre ei mă știau de mică, au avut încredere în mine. Am dezvoltat relațiile cu ei, le-am făcut sejururile ca unor prieteni vechi și asta a contat, au început să mă recomande și altora. Încet-încet, am recuperat 80% din portofoliul Oniro și l-am mutat pe Mika Travel. A fost greu, pentru că aici nu e București, eu nu pot să umplu un charter cu oameni și să-l trimit la un hotel din Antalya, mizând pe o marjă mare de profit, cum fac agențiile din București. Soluția mea a fost personalizarea sejururilor la un asemenea nivel, încât au început să vină la mine și oameni din alte orașe, acum nu mai funcționăm ca o agenție locală, am agenda plină de bucureșteni..."

Acum, Mika Travel seamănă mai mult cu un club de turism decât cu o agenție. Toți se știu cu toți, discuțiile au loc relaxat, ca între prieteni, singura sarcină a Mihaelei fiind să le împlinească dorințele. La ea vin oameni cu cereri de genul "vreau un sejur într-o țară caldă, dar nu foarte caldă, vreau să vizitez ceva istoric dar și să fac shopping și vreau să nu plouă cât stau acolo". Și Mihaela face pe dracu'n patru să iasă lucrurile așa cum vrea clientul. Și ghici ce? Clientul revine. "Am avut pe cineva, la vacanța căruia, plănuită prin câteva țări, am muncit șase luni. La final mi-a venit cu o ofertă mai bună financiar de la altă agenție și a plecat cu ea, nu cu mine. Ulterior m-a sunat: ieșise mai ieftin pentru că agenția aia îl cazase la camere economice. Acum e din nou clientul meu".

  • Cel mai vândut produs din toamna asta? "City-break-urile la Istanbul. Hotelul meu e lângă bazar, am un ghid turc care vorbește româna... Am clienți care s-au dus deja 40 de ori la Istanbul, cu agentia mea".
  • Cel mai tare client? "O familie din Ploiești care a plecat de peste 100 de ori pe mâna mea. Pleacă în vacanță de 3-4 ori pe an, mereu în altă parte, doar în resorturi de lux pentru familii".
  • Cel mai dificil client? "Un bărbat care nu s-a adaptat deloc unei petreceri de Revelion, în Mexic. Trei ore am stat cu el în telefon..."
  • Produsul de care e cea mai mândră? "Banchetele. Eu sunt cea care a făcut prima ofertă de banchet pentru toate clasele terminale dintr-un liceu/colegiu din România. Am creat produsul de la zero, vreo zece ani am fost singură pe piață. Acum mă bucur să văd că unii dintre cei care au fost cu mine la banchet, pleacă, tot cu Mika Travel, în luna de miere, sau cu copiii"
  • De câte ori iese din țară în fiecare an? "De peste 100 de ori. Vizitez fiecare hotel, fiecare atracție turistică, nu trimit pe nimeni acolo unde n-am fost eu".
  • Secretul ei? "Îmi sun clienții, după sejur, îi întreb ce a fost bine și ce nu și nu mai trimit niciodată pe nimeni undeva unde n-a fost bine". 
  • Țara preferată? "Grecia".
  • Orașul preferat? "Timișoara".
  • Hotelul preferat? "Balvanyos Grand Hotel, din Ungaria".
  • Planuri de viitor? "România. Am finalizat o pensiune într-o gură de rai din apropierea Ploieștiului și intenționez să aduc aici cât mai mulți orășeni care vor liniște. Mai vreau să pot oferi, din nou, un tur al României așa cum se făcea pe vremuri. Am făcut niște socoteli, ca să cunoști România în profunzime, și să înțelegi ceva din spiritul românesc, ai nevoie de minim 20-25 de zile. E destul de complicat să găsești turiști cu atât de mult timp liber dar rămân optimistă".

Nu știu cât o să-i folosească Mihaelei textul ăsta, în condițiile în care mulți aleg sejururile exclusiv după preț. Eu l-am scris, ca pe o terapie pentru mine, la câteva zile după cea mai proastă experiență de relații publice din viața mea, cea de la Serviciul Inmatriculări Prahova. Iar textul ăla, care i-a deprimat pe mulți, nu doar pe mine, avea nevoie de ceva în antiteză. Ori, antiteză mai bună decât Mihaela, tipa care-ți personalizează concediul, n-am găsit. De-aia și pun la bătaie trei exemplare din Tipul din filme nu există pentru primii trei clienți care pleacă cu Mika Travel în vacanță, în noiembrie. O să primești cartea odată cu biletele de avion, cu autograf și dedicație personalizată, cu numele tău pe ea.

Apropo: în offline, pe Mihaela de la Mika Travel o găsiți în Ploiești, pe Basarabilor 11, și la 0740 021 651. Iar pe net o găsiți aici și aici

Citeşte mai departe ...

Ghidul rătăcitului prin Ploiești

Sa zicem ca trebuie să ajungi în Ploiești, pentru câteva zile, cu afaceri, sau pentru câteva luni, cu treabă. Habar n-ai de nimic, ai doar câteva referințe, de la amici din oraș, dar nici unul nu știe pulsul orașului la zi. Cauți pe facebook, citești două trei articole de pe net și nu ajungi la nici o concluzie. Ți-ar fi de folos cineva care știe toate localurile, tot ce s-a deschis, unde e cool și unde nu.

Adică eu.

Pe bune, jumătate din viața mea, mai ales in cursul săptămânii, se desfășoară în localuri. De 10 ani lucrez de acasa sau din locul indicat de client, iar întâlnirile pe tema joburilor de presă/fotografie/imagine sunt tinute, în 99% din cazuri, în diverse locuri publice. Nu pe o bancă în parc, deși nu mi se pare atât de stupid pe cât arată. Și nici acasă, pentru că nu vreau să transmit semnale aiurea. În cafenele, baruri, restaurante și alte locuri în care poți discuta cu un om. Astfel, m-am țepuit oriunde a fost nevoie și am descoperit toate locurile mișto ale orașului. Așa că întreabă-mă fără frică unde să te duci prin Ploiești

De fapt, nu mă mai întreba, că îți explic eu, în mare. În ordine alfabetică, că altfel nu-mi iese...

A

about me

B

ballroom. Cea mai frumoasă sală de evenimente din Ploiesti nu e in Ploiesti, ci la Bucov, la Pik Elegance. Cu etaj/balcon interior, balustrade, lumini cool, e extrem de cinematica, am făcut niște cadre acolo de senzație. Sali misto mai gasesti la Sky (Paulesti) si la Lacul Verde (Targsor).

biliard? Cea mai bună alegere e Sky Play. Arată senzațional, mesele-s bune, lumina e perfectă, muzica ok, personal mișto.

bistro-uri? Epic Pub, unde am mâncat cu plăcere până și hamburger, adică ceva ce nu înghit cu drag decât la Hard Rock Cafe. 

bowling? Sa mor daca stiu, n-am mai jucat de 5 ani.

C

Cafenele? Depinde pe unde ai treaba. In centru, recomand cafeaua de la 5togo. In zona de nord a orasului du-te la Tutti Caffe, din Ploiești Shopping City, unde cafeaua e de la una dintre cele mai bune din oras. 

Cluburi? Nu recomand nici unul. Mai toate sunt pline de interlopi si wannabe de interlopi. N-am ajuns niciodata treaz intr-un club, ca nu-mi place să urle o boxă la mine si sa nu ma inteleg cu ai mei, dar anșeeea, dacă suntem in grup si ne îmbătăm atât de tare încât să credem că în cluburi vom gasi si fute ceva nou, ajung cu băeții în Sky. Nu futem nimic, bineînțeles, că fetele de club nu fut boșorogi betivi ca noi, dar senzația aia ca am putea ca sa futem e foarte mișto, suntem ca niste copii in ajun de Craciun....

Cofetării? Aici chiar suferim grav, n-am ce să-ți recomand, ca nu prea mananc deserturi in oras, cu exceptia momentelor in care imi aduc aminte de deserturile copilariei, de la Orizont.

Cosmetica & shit? La Michelle, clar. Am fost cu o tipa care se epila acolo si pot sa va asigur ca situatia de la fata locului era impecabila.

Curățătorie? 
Rineea Clean e tata lor, chiar dacă Irina e mamă...

D

Dans, muzica, arte vizuale? Te muti ceva mai mult timp in oras si esti si cu copiii? Du-te la Robert, care are o megașcoală de muzică, sau la Georgiana de la Clever Children Ploiești.

Dinți? Te doare măseaua? Ia cu Officedent, de departe cei mai șmecheri, mari și cool doctori de dinti din oraș. 

E

Organizezi un eveniment aici, sau ai de gestionat o campanie locala de presa? Apelează tot la mine dacă vrei o imagine corectă a presei locale și a resurselor reale de promovare, pentru ca au ăștia niște harfe, te împachetează în minciuni de nu te vezi.... Plus ca vorbesti cu cel mai citit tip din oras...

F

fitness? Sala care-mi place mie e aia de la Afi Ploiesti, are inclusiv un semiteren de baschet si pistă de alergare, nu trebuie să te joci de-a hamsterul, pe bandă. Dar nu ma duc acolo, ca e departe de mine, ar insemna sa tai orasul in doua. 

Pentru flori, buchete si alte cacaturi romantice care impresioneaza pizdele mișto recomand Colțul cu Flori.

cauti un fotograf? Moa. Și dacă nu te pot ajuta eu, pentru că unele chestii mă disperă și nu le fac, știu bine comunitatea foto locală și-ți pot recomanda cea mai bună variantă.

G

greu sa gasesc ceva cu G

H

hoteluri? Nu-mi iau cazare în Ploiești, pentru că aici locuiesc, dar am frecventat, pentru ședințe foto și diverse, două hoteluri: Central, cu o poziție fabuloasă, și Pik Elegance, mai discret, ca e hacana, nu central. Vi le recomand pe amândouă fara sa stiu exact cum sunt serviciile. 

I

idiot mai mare ca mine, in raport cu femeile, nu exista.

J

jurnal de Ghena este prima carte scrisa de o pisica din Ploiesti. Se gaseste doar AICI.

K

kolectionarul.ro n-are nici o treaba cu Ploiestiul, dar imi place maxim.

L

faci frecvent cumparaturi de legume/fructe, ca veganu' si vegetarianu'? Ia cu carte, de la Aprozărești, George chiar își alege furnizorii cu grijă, iar tot ce-am mancat de la el a avut gust.

M

muia este un lucru foarte bun daca-l face o tipa care stie bine sa faca asta

N

n-am chef sa scriu nimic cu N

O

o data am gasit 50 de lei in parcul de la Sala Sporturilor. Du-te si pe acolo, poate gasesti si tu.

P

piscine? Vara, outdoor - mergeți la Sky. Indoor - mergeți la Pik Elegance, unde e singura piscină din oraș cu apa sterilizată cu sare, nu cu clor. Deci nu te ustură ochii de la apa, nici în cur de bani. Un plus important: piscina se deschide la 6 dimineata.

pizde? Te rog eu, nu fute escorte de pe net sau fete recomandate de taximetriști. Nu ieși la agățat beat ca boul, că o să dai peste o membră a Lotului Național de Boli Venerice. Avem fete mișto, dar e destul de greu să le fuți în aceeași zi în care le cunoști, ca nu suntem toți niște scriitori de mare excepție [:)))))]. Construiește o relație, nesimțitule, că fetele bune de pula nu sunt simple bucăți de carne, au și ele suflet. Sau, mai bine, adu cu tine o spectaculoasă de-aia de Capitală. 

R

restaurante? Aici n-am să fac un top, pentru că nu-s un cunoscător d-ăla extrafin, iar gusturile nu se discuta. În ordine alfabetică, după criteriul "locuri în care poți să te duci la masă cu un expat fără să-ți faci țara de râs", iti recomand Doma Urban Bistro, Lacul Verde Resort si Sky Cuisine. Pentru mâncare bună zi de zi, sau pentru mese în grupuri mari, fără să-ți rupi buzunarele, du-te la Berbec sau la Orizont

S

cauti un spa misto? Caută pe navigație Sky Blue Hotel. Acolo e un spa de senzație. 

T

turism, adica? Ai ceva timp liber? Vorbește cu Mihaela, sau du-te la Gradina Botanica Bucov, Muzeul Ceasului, Muzeul de Arta.

U

sunt pasionat la maxim deupcycling. daca vrei, te invat si pe tine cum s-o faci.

V

veterinar? Dacă ești cu hamsterul după tine, ca Dragnea, du-te la asta mică.

Z

zalte chestii pe care e bine sa le stii:

  • Lasă-ti mașina la hotel si mergi cu taxi-ul, pentru că Ploieștiul e un oraș sistematizat aiurea, nici un ne-localnic nu se descurcă. La orice firmă de taxi ai suna, ai grijă însă să ceri un taxi curat și cu aer condiționat. Crede-mă, sunt cereri justificate.
  • Relaxează-te, ca nu ești în comuna primitivă. Suntem normali, prietenoși, ești cumva acasă, 15% din populația Ploieștiului învață sau muncește în București. De-aia ni se spune Sectorul 7 si sigur suntem mai cool decât Sectorul 5. Apropo: știai că noi ajungem mai repede la Arcul de Triumf decât jumătate dintre bucureșteni?
  • Daca ti-a casunat pe cartile mele, sau le vrei sa le daruiesti cuiva cu autograf si dedicatie, lasa-mi, cu o zi inainte, un mesaj AICI si a doua zi vei gasi cartile personalizate cum vrea muschiu' tau la cafeneaua 5togo Ploiesti.
  • Aceeasi procedura se aplica si daca vrei ceva din chestiile astea.
 

Revin, dacă-mi mai aduc aminte de ceva important. Have fun.

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2019 Bogdan Stoica