Jurnalismul tradiţional, acela în care reporterii ieşeau în stradă şi vorbeau cu oamenii pentru a obţine informaţiile a fost înlocuit cu căutări pe internet. Noul jurnalism seamănă cu o roată de hamster - "mişcarea de dragul mişcării, a volumului fără gândire". LINK.  

 

T: salut. te intereseaza sau cunosti pe cineva pe care-l intereseaza sa deschida la ploiesti filiala "X"? Patronul da 3 mii de euro.... oriunde in tara... oricui este interesat sa

cica laptopurile conectate prin wireless dauneaza calitatii spermei. pai cine te pune sa faci copii cu un laptop?

Oficial, Boc vrea euroregiuni, voievodate sau megajudeţe pentru a primi cele 10 miliarde de euro din programul de Dezvoltare al Comisiei Europene, 2013-2014, bani pentru infrastructură, condiţionaţi de trasarea unor euro-regiuni.

Neoficial, 

Amestecat în Zilele Ploieştiului sub numele de cod Afacerilă, consilierul judeţean PDL Radu Ionescu se poartă ca un bou. Săptămâna trecută, în şedinţa obişnuită de partid, Radu Ionescu s-a văitat că mă iau de el deşi mi-a pus uşă la casă.

Foarte tare e şi cum am aflat: după şedinţă, Volo a dat mai departe marea dezvăluire unei cunoştinţe, care mi-a spus. Asta aşa, ca o paranteză...

În realitate, lucrurile stau aşa:

Angajatii Cetelem, unul dintre furnizorii de credite din Romania, nu sunt de cea mai buna calitate. Daca le atragi atentia ca au sunat pe cine nu trebuie, devin agresivi si te suna inapoi, de pe numar ascuns, sa te injure. A patit-o un ploiestean, care, revoltat, le-a scris celor de la Cetelem. Iata plangerea lui.

"Catre Cetelem Romania - Plangere

Ma numesc ...., sunt din Ploiesti, am numarul de telefon 07....... Un membru al familiei mele are un credit Cetelem, si, periodic, sunt sunat eu pentru a mi se comunica ca exista intarzieri la plata. Asta desi eu personal nu va datorez un leu.De vreo doua luni, le explic operatorilor dvs. acest lucru, si ca toate telefoanele pe care mi le dau pot fi considerate, conform legii, comunicari comerciale nesolicitate, sanctionabile in urma unei plangeri. Inutil!

Joi seara, de pe numerele de telefon 0372391200 (18.54 p.m.) si 0372391539 (18.56 p.m.) am fost sunat de un operator (barbat), cu aceeasi problema. La primul apel l-am expediat scurt, motivand ca eu, nominal, nu va datorez nimic. A sunat din nou, ocazie cu care i-am mai explicat o data, mai vehement, ca ce face el se numeste SPAM. A treia oara l-am si injurat, scos din sarite de insistenta lui si de aroganta din ton. Incredibilul s-a produs: operatorul Cetelem m-a sunat inapoi, cu numar ascuns, sa ma injure si el. Recunosc ca l-am eclipsat, de departe fiind mai furios si mai inspirat in alegerea vulgaritatilor. Ulterior, am vrut sa va sun la numarul de pe site, dar nu a raspuns nimeni, asa ca va scriu.

Acest mesaj este primul si ultimul demers pasnic pe care-l fac in legatura cu acest incident. Detin priceperea si mijloacele sa va fac rapid plangeri la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, plus ca va dau in judecata pentru nerespectarea Legii nr. 506 din 2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private.

Am trimis acest mesaj la toate adresele de email pe care le-am putut gasi pe site-ul Cetelem. Imi cer scuze daca am deranjat, dar nu stiu ce departament se ocupa de angajatii de acest fel. Aveti numerele de telefon, orele, numarul meu. V-am atasat si un printscreen de pe telefon. Faceti o ancheta interna, ascultati convorbirile si transmiteti-mi, va rog, cat de repede, ce masuri aveti de gand sa luati".

Îl cunosc pe Cristian Vintilescu de vreo 12 ani, cred. Ţin minte că i-am trimis o dată un pacient la Mediurg. O „sculă”, nu un „zero”. Omul a ajuns, într-o săptămână, pe o masă de operaţie în Braşov, pentru că cineva de la Mediurg uitase o faşă în plaga lui. Haios e că nenorocirea aia i-a purtat noroc prietenului meu: la Braşov, a cunoscut nişte oameni care l-au făcut, pentru scurt timp, ministru. Altă dată, am mers personal, la Vintilescu, cu cineva căruia medicina de stat nu-i găsea leac, iar Vintilescu a dat diagnosticul corect, în cinci minute, diagnostic greşit anterior de doi medici. În urma „preciziei” profesionale a lui Vintilescu, acea persoană trăieşte şi s-a refăcut complet.

Nu am avut de-a face cu Vintilescu la nivel de afaceri. Da, am mediat nişte contracte de publicitate între el şi diverse entităţi locale de presă, care primeau servicii de medicina muncii contra reclamă. Am remarcat totuşi versatilitatea lui în domeniu. În anii ‘90, el visa, alături de Graţiela Gavrilescu şi alte persoane, să facă un spital privat, ceva incredibil, pentru vremurile alea.

După aceea, s-a apucat să facă export de servicii medicale. Nu râdeţi: trimitea dube echipate pentru prim-ajutor la curse de viteză din Germania, unde oamenii săi acordau asistenţă medicală şoferilor care se înfigeau cu maşinile în parapeţi. Mediurg făcea bani frumoşi din asta.

Ce vreau să spun? E că Vintilescu n-a fost niciodată un pârlit. Firma sa, Mediurg, frigea clienţii la bani de rupea şi avea de ce, pentru că multă vreme a fost unic furnizor de servicii medicale private. Sigur, Vintilescu a avut si vremurile lui proaste, în care concura cu o afacere dirijată din umbră de Liviu Luca, dar a reuşit să treacă peste asta.

Ei bine, acum, în calitate de bogat cu tradiţie Vintilescu mă şochează de-a dreptul. De când este directorul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, m-am săturat să tot citesc şi să scriu despre afacerile pe care le „influenţează legal” (aici îl parafrazez). Şi n-ar fi fost nici o problemă, dacă s-ar fi înfipt, ca Serapis-ul lui Sorin Mihai, în zona privată şi ar fi facturat din greu firme ca Timken, Cameron, Procter & Gamble, etc. Ei bine, nu. Lui Vintilescu – dacă-l întrebaţi pe el, nu e el la Mediurg, ci soţia – îi plac banii prin trezorerie. Adică, bani publici.

Aşa a ajuns, de exemplu, Mediurg să încaseze pe analize, de la Casa de Asigurări, mai mult decât toate spitalele Prahovei la un loc.

Faptul că, în scandalul Delice, se vede întoarcerea lui Cristian Vintilescu la zona de afaceri privată mă linişteşte. Dar, imediat după aia, vine deal-ul bizar de la Conpet, firmă de stat, unde acelaşi serviciu al Mediurg este prestat, de la un an la altul, la un tarif dublu.

De ce, frate, că le ai pe toate: ai o casă cât un hangar, ai un copil cu o casă cât un hangar, ai o afacere cu un sediu cât un hangar; ce Dumnezeu mai vrei?

Nici politic n-am de unde să-l apuc. Omul a fost membru PSD, dar a fost păstrat de pedelişti pe post, fără să fie şi asumat. Este poziţia clasică, în politica românească, a marionetei folosite de alţii pentru a extrage bani din bugetul public.

Am fost obraznic cu doctorul Cristian Vintilescu, marţi, când, discutând despre coincidenţa dintre controlul DSP la Delice şi contractul cofetăriilor cu Mediurg, l-am întrebat: „Domnu’ doctor, dar seara, când staţi cu soţia la o ciorbă, nu discutaţi ce-aţi făcut:

- „Da-mi painea. Ti-am zis ca am terminat controlul la cofetăriile Delice? E jale!

- Da? Iar eu am semnat azi cu Delice, pe medicina muncii. Dă-mi şi mie sarea, te rog!”.

Vintilescu mi-a raspuns că întrebarea mea este inoportună.

Este. Dar e justificată.

Am o viteză relativă de citire de 767 cuvinte/minut şi un coeficient de asimilare de 80%. Şi am fost şi bolnav când eram mic...

Turcii si arabii s-au scos din dezbaterile pe tema esuarii politicii de integrare din Germania. Acum sunt altii la rand: romanii si bulgarii.Saraci, exploatati, cu copii in parte analfabeti, cetateni UE ce nu se inscriu in nici un tipar. In Berlin, Hamburg, Köln sau Düsseldorf, ghetto-izarea imigrantilor e o realitate, ca si agresivitatea crescanda din scolile care au devenit din ce in ce mai pestrite etnic. Germania se dezintegreaza. E o problema crescanda – cu bulgarii si cu romanii. Sunt copii, care nu stiau nici sa scrie si nici sa citeasca, care stateau la lectie frustrati, pentru ca nu pricep nimic si pe nimeni. Dupa polonezi, romanii si bulgarii ar fi cei mai numerosi imigranti. Majoritatea nu vorbesc germana si traiesc, cu trei euro pe ora, o viata subterana. Acesti oameni constituie, ca helotii din lumea antica, stratul exploatat al societatii noastre. Ei repeta experientele muncitorilor-oaspeti si isi fac familiile lor din patrie, dependente de transferuri de bani. S-a creat o lume de umbre, care cuprinde pe langa munca, si alte domenii ale vietii. Se dezvolta infrastructuri  pe care nu le mai stapanim. Am luat in UE tari, pentru care sistemul nostru de drept nu este pregatit. Romanii si bulgarii repeta experienta de acum 50 de ani, a muncitorilor-oaspeti. Politicienii si autoritatile aproape ca nu se ocupa de ei, pentru ca-i considera pe acesti migranti o prezenta trecatoare. Insa numarul copiilor romani si bulgari inscrisi la scoli dovedeste contrariul. Si pentru scolarizarea celor care spala parbrize la intersectii ar fi nevoie de solutii.