Stiu ce-o sa spuna oparte dintre cititorii acestui text. Ca sunt un om de nimic. Ca judec doua milioane de oameni dupa ce-au facut doar cateva sute dintre ei, in noaptea de Revelion, in Germania. Ca ar trebui sa ne abtinem, exact cum a facut presa germana, si sa nu tragem concluzii pripite. Ca trebuie sa fim solidari cu cei care traverseaza o tragedie care-i obliga sa-si paraseasca patria și să le înțelegem derapajele sociale, pe care le fac din ignoranță. In cel mai bun caz, cei care nu sunt de acord cu mine o sa sustina ca vreau doar sa provoc o anarhie online.

De fapt, după ce-am citit că s-a petrecut de Revelion în Germania, eu chiar imi pun niște întrebări. Și aș vrea tare mult să și le pună și cei care decid, în dezacord cu mine, că România trebuie să găzduiască vreo șapte mii de sirieni refugiați. Pentru că eu nu cred că asta e soluția. Sunt de acord cu susținerea copiiilor, cu tratarea răniților, dar nu vreau să susțin nici măcar moral oameni în toată firea care au decis să-și abandoneze țara în loc să lupte pentru ea. Știu că părerea mea nu contează, și mi se pare normal ca un stat să acționeze și împotriva intereselor unora dintre cetățenii săi, pentru un interes mai mare, național. Dar să-mi explice, si mie, cineva, unde e interesul național în chestia asta, cu găzduirea sirienilor.

Plus urmatoarele chestii:

Cum vor fi aleși sirienii care vor ajunge în România? O să existe o selecție sau o să primim ce nu vor să păstreze nemții? Adică ăia fără acte, ăia violenți și ăia care au sărit gardul în fiecare seară? Există vreun criteriu de care se va ține cont, gen “doar barbați”, “doar femei” “doar familisti”, “doar copii”?

Unde o să-i găzduim? Avem 40 de orașe mari plus Bucureștiul, ceea ce mă face să cred că la mine în oraș vor ajunge între 100 și 300 de sirieni, care vor fi cazați fie într-un campus universitar, fie într-o unitate militară nefolosită. În ambele variante e nasol, pe o rază de o sută de metri în jurul ambelor spații locuiesc câte 10-20.000 de oameni.

Ce regim o să aibă acești oameni? O să aibă voie să se plimbe liber? Singuri sau in grup? Și ziua și noaptea? Cine o să gestioneze/supravegheze interacțiunea lor cu comunitatea? Se vor folosi forțe de ordine suplimentare sau dar cele existente, ceea ce înseamnă că vom avea orașul lăsat de izbeliște, pradă infractorilor, ca să-i păzim pe ăștia?

Care este regimul juridic al acestor persoane? Dacă, de exemplu, se îmbată și urinează pe stradă vor fi amendați? Și din ce-o să plătească amenda? O să le dea cineva bani de buzunar? Sau plătește tot bugetul de stat?

Ce facem dacă un refugiat ne amenință sau molestează nevestele și copiii, cum au făcut în Germania? Pe bune, cum procedăm? Nu mă interesează ce-o să facă statul român, dacă o să-l închidă pe undeva sau nu pe făptaș. Pe cine fac eu responsabil pentru asta? Pe trepanatul care a comis-o sau pe politicianul care mi l-a adus pe cap, împotriva voinței mele? Și cum vă puteți imagina că sunt tot atât de civilizat ca un german și să las legea să facă dreptate în numele meu, atâta timp cât eu nu cred că s-a făcut ceva drept nici atunci când migrantul obsedat sexual a fost adus la mine în  oraș, împotriva voinței mele?

Ce vreau să spun este că toți politicienii care se joacă cu deciziile în domeniul găzduirii migrației siriene se joacă cu focul și că dacă nu se comunică și dezbate public, în detaliu, modul în care România va susține acești oameni, vom ajunge la niște situații extrem de dramatice. Nu cred în ieșitul în stradă așa cum o fac românii, nu cred în anarhie, nu-mi plac situațiile în care statul este destabilizat, nu-s nici rasist, nici extremist și-mi iubesc țara atât cât pot. Dar dacă umbli la siguranța celor care-mi sunt dragi, oricine ai fi, și oricât de protejat te-ai crede de orice fel de structură, uit de toate valorile pe care mi le-au impus alții sau mi le impun singur.

Și te asigur că ai căcat steagul cu mine.

Din ce stiu eu, Ploiestiul este pregatit sa gazduiasca circa 500 de refugiati, intr-o fosta cladire a Jandarmeriei, din zona ##### a orasului. Nu e o zona buna deloc pentru asa ceva, oamenii de acolo vad politisti la fel de des cum vad OZN-uri. 

Sunt baiat de baiat, ma cunoaste tot orasul / La dusmanii mei le dau sa mance' iepurasul / In toata tara-s respectat / C-am afaceri multe, fetele ma vor in pat / Eu sunt seful banilor / Si tata smecherilor

Ăsta e lumina de ta'su, Nicolae Guță pe numele lui. Dacă nu-l știți, citiți presa engleză de acum vreo lună. Guță tatăl a devenit subiect de știre când și-a bătut o iubită, la tv, în direct. Pentru englezi, unde violența fizică este pedepsită aspru, chestia a fost wow. Deci în România poți să bați o femeie, live la tv, și nu pățești nimic? Ce țară e astaaaa....

Pâi când tatăl e atât de minunat, cum credeți că este fiul? Ia citiți:

Chiar în noaptea de Inviere, fiul lui Nicolae Guţă a agresat sexual o tânără în club. Tânăra de 19 ani se afla în noaptea de Înviere într-un club din Petroşani, iar când a trecut pe lângă masa fiului lui Nicolae Guţă, acesta a ciupit-o de fund, după care a apucat-o de organul genital. Refuzat, fiul manelistului a trântit-o pe tânără la pământ unde i-a dat cu o sticlă în cap şi câţiva pumni în coaste.

Dacă ți s-a umflat o venă pe cap citind asta, te înțeleg perfect. Așa am pățit și eu. Am o fată, iar dacă cineva ar trata-o așa, aș face tot ce se poate pentru a-l pedepsi crunt. Asta dacă nu cumva legea se schimbă în așa fel încât să ne schimbăm și noi, părinții.

În acest moment, agresiunea fizică care nu duce la spitalizarea victimei este tratată ca o glumă de legea română. Te poți duce la cine vrei tu, să-i dai două șuturi în cur, riscând doar o amendă pentru tulburarea liniștii publice. Dacă victima face plângere, dar n-are martori credibili, sau nu are urme fizice ale actelor tale de violență, scapi de toate problemele fără multă bătaie de cap.

Asta deși cel care a luat șuturile în cur a fost umilit public, iar trauma psihică este extrem de adâncă.

Asta deși, în cazul unei victime tinere, ca fata din povestea cu fiul lui Guță, trauma îi va schimba viața.

Pun pariu că știu ce-o să se întâmple în cazul Mirunei din Petroșani: un procuror va face un dosar de lovire, iar pentru că fata n-a fost internată în urma agresiunii, va cere pedeapsa cea mai mică. Așa scrie în procedurile lui. Eventual, doar o amendă penală. Cu un avocat bun, tânărul Guță va fi achitat.

Și știți de ce? Pentru că legea e greșită. Codul Penal românesc a devenit o glumă, la anumite capitole.

Și de ce ar fi altfel? Noul Cod Penal a fost scris într-un moment în care politicul controla justiția, iar mulți dintre politicienii români sunt controlați de crima organizată, care le dă bani pentru campaniile electorale în care voturile se cumpără cu zahăr, ulei, mălai și pește.

Iar acum, uite cum culegem roadele acestor legi proaste! Pentru că n-a stat capră în fața unui sociopat, o fată dintr-un oraș mic, controlat de o mână de interlopi, va trebui să se uite peste umăr toată viața. Asta e tot, în actualul context și pe actualul cadru legislativ. Și nu e singura. Din ce știu eu, cred că jumătate din victimele agresiunilor sexuale din România rămân vulnerabile unor noi atacuri sau răzbunărilor celor pe care i-au denunțat.

Defecțiunea din legea română nu va rămâne, însă, fără urmări. Un sistem, de orice fel ar fi el, are tendința să pocnească, în cazul unor defecțiuni cronice. Și-așa suntem tot mai porniți împotriva străinilor, într-o țară în care capitalul străin pare protejat de ANAF și de Justiție. Și-așa suntem tot mai anti-imigranți, pe fondul atentatelor și dublului standard aplicat românilor care vor să ajungă în Occident. Din,perspectiva asta, să apară și o mișcare anti-interlopi - asimilați, de 90% din populația României cu țiganii - este doar o chestiune de când, nu de dacă. Și pe urmă, când România va lua foc, o să fim acuzați că suntem un popor rasist, deși nicăieri în lume n-au trăiat, în atâta armonie, atâtea etnii, ca în România. Nu suntem deloc rasiști. Suntem doar locuitorii unei țări unde diverse grupuri au confiscat puterea. Suntem discriminați, nu discriminatori.

Schimbați legea, domnilor politicieni. Pedepsiți agresiunea sexuală și agresiunea fizică minoră ca și cum ar fi cele mai mari nenorociri de pe pământ. Și știți de ce? Pentru că asta și sunt. Din perspectiva unui părinte, abuzul asupra copiilor este cel mai rău posibil. Aveți o lună până la alegerile locale și încă șase până la alegerile generale să faceți asta. Sper s-o faceți, pentru că și nu cred că vreți să vedeți milioane de buletine de vot pe care scrie "să te voteze Guță cu toată familia lui". Eu, de exemplu, asta o să scriu.

text aparut pe www.psnews.ro 

 “… barbatul s-a ales cu dosar penal pentru taieri ilegale, iar toporul a fost confiscat”.

Mă scoate din minți fraza asta, tot mai prezentă în comunicatele de presă ale poliției, pentru că-mi imaginez scena. Cum pleacă acasă, de la postul comunal de poliție, tâmpitul ăla care probabil fura lemne de foc pentru acasă. Cum intră el amărât pe poartă, iar nevastă-sa îl ia la trei păzește. Cum se duce, în câteva zile, la târg, să cumpere alt topor, cu vreo 30-40 de lei și o ia de la capăt, pentru că nu are alte soluții, pe termen scurt, nu poate să lase copiii să înghețe în casă. Sigur că e un nenorocit, sigur că ar putea să se angajeze pe undeva și să câștige cât să cumpere lemne în loc să le fure. Dar toată comuna fură sau cumpără lemne de furat. De ce să dai 400 de lei pe metrul cub când Ionel și Costel îți aduc o căruță plină cu 100 de lei, sau la schimb cu țuică? El n-a făcut decât să-l “sară” pe Ionel, convins că dacă are spatele bun și brațe puternice, poate să vină și el de la pădure cu niște lemne. Omul știe exact din ce lemne sunt făcute casele primarului, polițistului, preotului, patronului magazinului din sat, și știe chiar de la ei, când se mai îmbată, și cine le ține spatele: cineva de la municipiu, cineva de la județ. Nu pricepe ce-i cu dosarul ăla penal. “Ce, o s[ mă bage la pușcărie pentru două brațe de lemne? Hai, mă...”

Iar toporul confiscat... Vă imaginați un sediu de poliție, de la mama dracului? Un birou, un dulap, linoleum pe jos, coșul de gunoi, două scaune, fișetul de armament. Și, moț, toporul. Corpul delict. Nu cred că au o cameră de “confiscate”, așa că toporul va sta ori după ușă, lângă mătură și mop, ori prin curte. Ori ajunge la șeful de post acasă. Asta dacă nu cumva oamenii legii se iau în serios și ambalează toporul în plastic, îl etichetează și-l trimit judiciariștilor de la parchet, ca „proba A din dosarul D per P per 2016”.

Nu omul cu toporul e problema, așa cum nu oamenii care mănâncă semințe poluează orașele. Nu prăpăditul ăsta cretin și naiv defrișează România. În curțile tuturor posturilor de poliție din toată România rurală ar trebui să vedem, confiscate, mașini grele, cele care pot căra 40 de tone de lemn o dată. Ar trebui să vedem forwardere, harvestere, tractoare articulate forestiere, capete de procesare.

Cu toate schimbările legislative, cu toată introducerea conceptului de “atac la siguranța națională”, România este în continuare făcută rumeguș. Uitați-vă numai la cazul directorului Romsilva. Omul ăla fură de ani de zile nestingherit, dar n-a fost schimbat până nu a luat o măsură împotriva procesatorilor de lemn. Vă dați seama cât de mare este influența mafiei forestiere, dacă de pe băiatul ăsta și-au luat mâna toți șmecherii care-l țineau în brațe, în doar două zile?

Uite, acum îmi dau seama ce se poate face. Mutați posturile de poliție rurale pe câmp, vă rog. Și alocați fiecăruia o curte de minim un hectar, să poată depozita nu doar utilajele de tăiat pădurile, ci și alea care fac copacii să dispară. Mă gândesc la mașini de rindeluire, ferăstraie pentru lemn, mașini de frezat, MUT-uri, mașini de găurit și scobit, strunguri pentru lemn. Să le vedem aliniate, frumos, etichetate ca “Proba A, B, C…”. Să nu mai fie loc în posturile de poliție și pentru toporul dobitocului singuratic. Să ajungă ăsta prin pădure și să-i fie frică să mai fure lemne, din cauza liniștii asurzitoare din jurul lui. Pentru că liniștea îi sperie pe proști, vă spun eu….

text aparut pe www.psnews.ro 

Au trecut săptămâni întregi de când statul român se chinuiește să afle ce anume a îmbolnăvit și omorât o geantă de bebeluși. Da, animăluțele alea mici, care nu strâng atâtea like-uri cât pisicuțele, dar care ne plac la nebunie, fie că sunt sau nu ale noastre. Ieri a mai murit unul. A mai murit unul săptămâna trecută. Alți câțiva sunt în stare critică, prin spitale.

N-o să deschid acum rana adâncă a acțiunii statului român de dinainte ca subiectul bebelușilor să devină subiect de breaking news. Am amintiri personale atroce cu fiica mea, cu febra 40, cu care m-am băgat în față, ca un nesimțit, la spitalul de pediatrie din Ploiești, pentru că simțeam că o pierd. Și n-o să uit niciodată cum a reacționat inițial tâmpita aia de asistentă dar și cum și-a schimbat poziția după ce am spus că sunt jurnalist. Poziția da, competența nu. Soluția ei era doar o fiolă de algocalmin, de parcă eu voiam doar să-i scad febra fiicei mele, pentru vreo oră-două, nu să aflu ce a declanșat-o. A fost ultima oară când m-am dus în jegul ăla de spital. De atunci, pentru fiecare problemă gravă de sănătate a celor dragi m-am dus la București. Așa că pot să-mi imaginez, fără să greșesc prea mult, cum s-au purtat medicii din Argeș până să ajungă la știri, pe tv.

Mă uit, în schimb, stupefiat, la acțiunea de după breaking news. Nu mă mai refer la medici, care s-au mobilizat și își fac meseria. Mă refer la autoritățile sanitar-veterinare și de sănătate publică, care se dau cap in cap negasind sursa infecției.

E apa. Nu e apa. E laptele praf. Nu e laptele praf. Sunt portocalele. Nu-s portocalele. Si finalul, apoteotic: „Nu stim ce e”.

Păi, atunci, duceți-vă acasă, fraților. Pe bune, lăsați la poartă legitimațiile de serviciu, mergeți să vă faceți lichidarea și plecați acasă. Puteți să vă deschideți o sifonărie, o tarabă de bilete de bingo... Faceți orice altceva, dar nu mai ocupați aiurea posturile care ne salvează bebelușii de la moarte.

Știu că pare deranjant pentru voi, dar nouă ne plac bebelușii vii, nu morți. Ne place să-i creștem hrănindu-i cu chestii pe care le cumpărăm convinși fiind că cineva, adică voi, autoritățile, le-au verificat deja și nu constituie pericol de moarte. Ne place să credem că trăim nu doar într-o țară locuită, și ci administrată, care are mecanisme de siguranță publică, oameni competenți pe funcții cheie..

Personal, mă doare-n cot cine v-a pus pe funcții. Poate a fost ineptul de Boc, poate cinicul de Ponta sau chiar preaușoruldedefăimat Dragnea. Putea să vă pună și Hitler, dacă erați competenți nu conta deloc. Dar dacă vă prindeți urechile într-o situație în care mor bebeluși, mai bine plecați singuri acasă. Nu de alta, dar nu vreți să vină unii să vă scoată din birouri, nu? Pentru că ce-i corect e corect.

text aparut pe www.psnews.ro 

„În România, statul de drept este funcțional, iar declarațiile unor persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată care pun sub semnul întrebării ori contestă acest lucru sunt lipsite de credibilitate. Sunt încrezător în ceea ce fac instituțiile statului.”

Aceasta este noua perlă a președintelui României, și una din cele mai clare dovezi că omul nu a înțeles nimic din rolul pe care îl are.

Deci, dacă ești învinuit de ceva, nu mai ești credibil când acuzi, la rândul tău, ceva? Păi după logica asta, toți evreii transformați în cenușă de Hitler erau “lipsiți de credibilitate” când acuzau atrocitatea care se săvârșea, pentru că statul nazist „era funcțional”, iar Hitler „era încrezător în ceea ce făceau instituțiile statului”.

Ce n-a înțeles președintele României este că fix el trebuie să intervină atunci când climatul democratic pare să fie afectat de ceva. Ăsta e rolul lui: garant al statului de drept. Ori de câte ori apare ceva dubios, sau suspiciuni că lucrurile nu merg cum trebuie, președintele trebuie să intervină. Trebuie să acționeze ca atunci când i-a chemat pe Kovesi si Ungureanu să-i împace, sau ca atunci când a primit o delegație a tinerilor frumoși care manifestau după #colectiv.

Nu țin cu tot dinadinsul să-l contrazic pe președinte. Nu cred în nevinovăția lui Tăriceanu sau Băsescu și nu zic că statul de drept nu funcționează. Dar nu poți să-i acuzi de lipsă de credibilitate pe unii care au fost foarte prezenți în culisele puterii, doar pentru că nu-i placi. Nu vorbim despre țața Floarea, de la Bolintin, care spune că Iohannis este vândut nemților. Clar, femeia este necredibilă. Băsescu, însă, nu e deloc lipsit de credibilitate, pentru că el chiar știe cum funcționează instituțiile de forță ale statului.

Un ultim exemplu, pentru că am senzația că președintele nostru învață mai bine prin exemple: să zicem că ANRE face un raport superb despre centrala de la Cernavodă, de tip all good. Un angajat cunoscut și cu vechime al centralei nucleare postează pe facebook câteva informații care vorbesc despre probleme grave în funcționarea Reactorului 1. Ce faci? Verifici dacă ce acuză omul e adevărat iar raportul oficial e mincinos, sau declari senin că tu ai un raport oficial și că orice alte declarații sunt lipsite de credibilitate?

text aparut pe www.psnews.ro 

Din partea mea, bucureștenii își pot alege primari de sectoare numai membri ai formației Savoy. Nu-s bucureștean, iar perspectiva mea asupra alegerilor de sector e pur teoretică. Dar nu mă pot abține. De exemplu, eu nu cred că aveți nevoie de primari de sectoare. Toată această structură administrativă cu șapte primari, unul mare și șase mici, în același oraș, e doar o sinecură care gerează mii de joburi pentru diverși pulifrici de partid. Dacă administrația Bucureștiului ar fi descentralizată, informatizată și externalizată corect, un bucureștean n-ar avea nevoie să meargă la primărie pentru o semnătură decât foarte rar.

Pe de altă parte, nu poți opri brusc această mașinărie cu șapte roți. Pasul logic al acestor vremuri ar fi alegerea unor băieți cât mai bine pregătiți și cât mai puțin pătați, pentru ca evoluția spre mai puțin și mai eficient să aibă loc lin, fără șocuri. Anul ăsta, din păcate, Bucureștiul încă mai are nevoie de primari de sectoare. Dar nu orice fel de primari.

Și aici ajung în zona cea mai urât mirositoare a acestor alegeri. Alegerile din sectorul 4, unde nici nu mai contează că noua lege electorală interzice petrecerile cu bere și grătare cu mici. În sectorul 4 miroase persistent a friptură de om. Sursa? Răzvan Sava, candidatul PNL la Primăria Sectorului 4, și al său geamăn de campanie, Piedone.

De fapt, băiatul ăsta, Sava, are doar acte de PNL. Nici nu e liberal, nici nu e susținut de PNL. Spun asta pentru că PNL a introdus, în primăvara asta, niște criterii de integritate pentru candidați și o droaie de oameni cu capital politic au fost lăsați pe tușă. Ori, prin alăturarea lui Răzvan Sava cu primarul Piedone, candidatul ne arată că a reușit să șunteze filtrul integrității, iar PNL ne arată că toată povestea cu integritatea a fost doar o vrăjeală pentru a separa apele din partid.

O și spun, nu doar o arată. “Nu pot să renunţ la susţinerea unui alegător din sectorul 4'', afirma Răzvan Sava, zilele trecute, referindu-se la Piedone. Nu poate, dar o face. Miile de bucureșteni care și-au plans rudele și prietenii morți în Colectiv sunt alegători in sectorul 4, iar Răzvan Sava renunță la susținerea lor privindu-i în ochi cu tupeu, așa cum a renunțat la susținerea ideii de integritate, promovată de PNL.

Nu e singurul. Și Alina Gorghiu a renunțat la ideea de integritate. Altfel nu se explica o asemenea declaratie: "Am avut o discutie cu Sava si i-am mai explicat o data ce cred eu ca ar trebui sa faca un candidat al PNL, dar nu se pune problema excluderii domnului Sava, nu se pune problema distantarii de candidatul Razvan Sava, il sustinem in continuare. Ce să fac cu Sava, să îl încui în sediu ca să nu iasă în locurile publice din sectorul 4, pe unde merge Piedone? Este major, vaccinat. Nu pot să-l încui în sediul de partid”.

Corect, nu poate. Dar poate face altceva, că na, e președintele celui mai mare partid din România. Își poate aduce aminte că PNL a venit la butoanele Puterii numai după ce morții din Colectiv au măturat PSD de la guvernare. Că Piedone a fost cel mai urât om din București în acele zile. Că poți oricând să refuzi un endorsement, dacă vine de la o persoană cu care nu vrei să te asociezi.  

Îl înțeleg și pe Sava, cumva. Sectorul 4 nu i-a halit niciodată pe liberali. Omul e cvasi necunoscut, nu are nici un mesaj mișto, nu cunoaște sectorul, iar fără voturile lui Piedone e mort. Și crede că o se le ia pe toate, uitând să Piedone le obținea cu sacoșa și cu micii, lucruri care acum nu se mai întâmplă. O să rămână și fără voturile PNL, pentru că un om normal la cap, simpatizant PNL, nu poate trece senin peste asocierea dintre Sava și Piedone. Așa spune bunul simț.

Există și o parte bună a acestui comportament sfidător al lui Răzvan Sava. După ce se vor termina alegerile astea, unde Răzvan Sava va iesi pe locul 3, cariera lui politică se va termina. O dată cu asta, vom scăpa și de Piedone și de mirosul de friptură de om din politică.  Nu în ultimul rând, PNL va contabiliza pierderi imense, peste tot prin țară unde există oameni indignați că un partid atât de mare susține candidați cu suflete atât de mici. 

text aparut pe www.psnews.ro 

Am primit cu îngrijorare vestea deteriorării stării de sănătate a Majestății Sale Regelui Mihai. Îmi doresc ca Regele să aibă puterea să treacă peste aceste momente dificile și îmi exprim nădejdea că Familia Regală va rămâne și pe viitor același reper deosebit de speranță și solidaritate. Este important ca, mai ales în aceste clipe grele, să nu uităm exemplul vrednic de curaj și dăruire pus în slujba națiunii de către Majestatea Sa Regele încă din 1927. (Klaus Iohannis, Facebook, 2 martie 2016, dupa anuntul retragerii Maiestatii Sale).

Cam trasă de păr, șefu'... Dacă un consilier de imagine se uita mai atent pe Wikipedia, vedea mai mult decât că Mihai a devenit rege al României în 1927. Născut fiind în 1921, avea șase anișori când a devenit rege! Si n-a dat nimeni țara pe mâna unui copil de clasă pregătitoare, România a fost condusă de o regență. Și a fost condusă cam prost. Trei ani mai târziu, adică la vârsta de 9 ani, Mihai a fost detronat și a putut să-și vadă liniștit de extemporalele aferente clasei a 4-a. 

Citind chestiile astea, vă rog să recitiți pasajul ăla, din postarea lui Iohannis, cu exemplul vrednic de curaj și dăruire pus în slujba națiunii de către Majestatea Sa Regele încă din 1927. Apoi mergeți, la un loc de joacă, și uitați-vă un pic la copiii de acolo. Cam despre asta e vorba. Nu avem parte, azi, pe Facebook, din partea presedintelui, decat de inca o declaratie superficială si prost pregătită.

Ideea e că poți sa-l flatezi pe Rege, ai si cu ce, fără să fie nevoie sa-l transformi intr-un fals copil-minune. Ca așa se zicea și de Ceașcă și uite unde ne-a dus.... Sigur, asta prespune să simți ceva pe bune pentru el. Și să nu te intereseze doar atragerea de simpatie publică, cu orice preț.

text aparut pe www.psnews.ro 

Cel mai probabil, ai ajuns într-un spital de stat din România, în ultimile 12 luni. Dincolo de motivul vizitei, adu-ți aminte dacă nu cumva ai văzut o pompă stricată în curte, o găleată de lavabilă veche de 10 ani, niște câini, o priză smulsă, niște faianță lipsă și un wc jegos. Și te-ai întrebat cum e posibil.

Păi, e posibil, atâta timp cât managerii spitalelor din România sunt puși politic. Unii au pregătire medicală, alții au pregătire managerială, dar și unii și alții sunt specializați pe bune doar în două chestii: combinații și românisme.  Cu prima abilitate faci bani, cumpărând doar ce vrei tu și doar de unde ți se spune la partid, ignorând nevoile reale ale medicilor din subordine. Cu a doua ignori tot ceea ce acasă, în curte sau în baie, ți s-ar părea inacceptabil. Numai la noi în spitale nu e nici o problemă să ai într-un spital niște gunoi la vedere, o gaură în gard pe unde intră câini, echipamente depășite și instalații nesigure. Acasă, dacă ți-ar spăla nevasta farfuriile cu peria de wc, ai strânge-o de gât, dar la spital ți se pare ok să se frece gresia cu același mop și la morgă, și în saloanele bolnavilor.

Am și un exemplu concret. De la mine din sat.

La secția de Urgențe de la Spitalul Județean Ploiești există o singură sculă care face hemograme. Veche, uzată moral, pentru că face până la 150 de analize pe zi. Se strică atât de des și de grav încât abia mai poate fi reparată. În plus, pe ea nu se pot face unele analize vitale într-o secție UPU. Acum, dacă la Urgențe vine cineva suspect de meningită, medicul îi ia o probă de lichid, o pune pe o lamelă și se apucă să numere, la microscop, numărul de celule de-alea și dealelalte, ca să vadă ce fel de meningită e. Durează vreo oră. E procedura din anii 60, noroc că medicii o știu. Aparatul din dotare nu face analiza asta. Cele noi, de ultimă generație, o fac, în doar câteva minute

Dar ce credeți, vrea spitalul județean din Ploiești să cumpere un echipament d-ăsta, nou, bun, util? „Nu, că e scump”.

Este, ce-i drept. Vreo 14.000-15.000 de euro. Dar o firmă, când aude că faci 150 de hemograme pe zi, zice că ți-l dă gratis dacă cumperi tot de la ea și consumabilele. Iar noul echipament oferit gratuit face mai multe feluri de analize, mai repede, și poți interveni mult mai eficient la salvarea vieții.

Dar ce credeți, vrea spitalul județean din Ploiești cu titlu gratuit un echipament modern, care să-l înlocuiască pe cel vechi și terminat? „Nu, că-s mai scumpe consumabilele”.

De fapt, nu-s mai scumpe. Asta e șmecheria, că nu sunt. Consumabilele pentru noul aparat sunt mai ieftine decât cele folosite de vechiul aparat. Te agiți, cauți prețuri, le pui în oglindă, susții iar cauza la director, că te-ai săturat de numărat celule...

Dar ce credeți, vrea spitalul județean din Ploiești consumabile mai ieftine, la un echipament pe care să-l primească gratis? „Nu, că dacă le face așa repede, o să se consume mai multe”. (!!! )

Rezum: în acest moment, secția de Urgențe a unuia dintre cele mai importante spitale din România, cel din Ploiești, nu are un echipament de făcut analizele de sânge, esențiale în nouă din zece cazuri aduse de ambulanță. În aceași spital, meningita, o boală cu evoluție extrem de rapidă și cu simptome extrem de înșelătoare, nu poate fi diagnosticată rapid. Și totul se întâmplă nu pentru că n-ar fi bani. Se întâmplă doar pentru că la conducerea spitalului județean din Ploiești sunt oameni care nu vor să salveze vieți, nu vor ca medicii să lucreze cu echipamente moderne, nu vor dotări gratis, nu vor să schimbe furnizorii. Ei vor doar să-și ia leafa aia, NEMERITATĂ.

DISCLAIMER – Rog pe această cale ISIS și alte organizații teroriste să nu-și bată capul cu organizarea de atentate la Ploiești. Noi avem deja o veche tradiție în terorism, d-ăla birocratic, grav, care produce sute de victime în fiecare, nu 30-40, cât vă iese vouă, la o acțiune. Amatorilor!

text publicat pe www.psnews.ro